luni, 10 ianuarie 2011

CSM-Revista presei 10 ian 2010

Cuprins

Juridice.ro

  • Premiera iInspectia Judiciarea ref. punerea in executare a actelor administrative

Lumeajustitiei.ro

RADOR

Hotnews.ro

Mediafaxdb.ro


Cronicaromana.ro

  • Continua scandalul privind numirea noului CSM

Libertatea.ro

Juridice.ro

Prima declaratie a noului presedinte al CSM

7 January 2011 - Juridice.ro

988 citiri

Jud. Horatius Dumbrava, noul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat astazi, 7 ianuarie 2011:

“Consiliul Superior al Magistraturii, in componenta validata de Senat prin hotararea publicata in 23 dec 2010, si-a inceput de astazi activitatea.

In numele tuturor membrilor noului CSM care isi incep azi mandatul pentru sase ani multumesc colegilor magistrati care ne-au investit sa ii reprezentam la alegerile din toamna anului 2010. Ii asiguram de altfel pe toti magistratii ca ii vom reprezenta cu onestitate si eficienta. Totodata multumim membrilor fostului CSM care ieri si-au incheiat activitatea, regretand insa faptul ca nu a existat o dezbatere publica reala pe marginea raportului de activitate 2005 – 2010.

Activitatea noului CSM trebuie sa porneasca de la ce s-a realizat in mandatul 2005 – 2010. In egala masura, trebuie sa acceptam ca au fost si multe probleme nerezolvate sau disfunctii in activitatea fostului CSM. Este nevoie de o schimbare de abordare in functionarea sistemului judiciar, de eficientizare si credibilitate a acestuia. Aceasta este datoria si obligatia constitutionala a CSM.

Justitia este coloana vertebrala a oricarei societati democratice. Sunt convins ca justitia noastra va ramane un puternic factor de stabilitate si echilibru pentru o societate romaneasca greu incercata. Tocmai de aceea, sistemul judiciar si intreaga societate romaneasca au nevoie de un CSM credibil, puternic si eficient, cu obiective clar definite si pe termen lung.

Justitia nu este o structura care sa intereseze doar magistratii: clasa politica, prin Parlamentul Romaniei, trebuie sa isi doreasca de asemenea independenta justitiei si sa sprijine din punct de vedere normativ modul de organizare si de functionare a acesteia; Ministerul Justitiei, puterea executiva in ansamblu, trebuie sa colaboreze in sustinerea unei finantari adecvate a sistemului si a alocarii resurselor umane – judecatori, procurori, grefieri – corespunzatoare si sa coopereze in chestiunile ce necesita decizii comune. CSM are datoria sa gaseasca parghiile adecvate, transparente de a comunica, dialoga si a lucra eficient, pragmatic, in interesul justitiei, cu celelalte doua puteri constituite in stat.

Membrii noului CSM afirma in mod ferm ca sunt determinati in a-si implini pe deplin atributiile constitutionale de a apara independenta judecatorilor si a procurorilor. In acelasi timp, vor contribui la cresterea profesionalismului prin mijloacele pe care le au la indemana. Toate acestea intr-un singur scop: acela de a avea un sistem eficient de satisfacere a imenselor asteptari pe care le are societatea de la sistemul de justitie, in vederea apararii drepturilor omului si a contribui la instaurarea statului de drept.

Evident, insusi CSM trebuie sa fie in afara oricaror suspiciuni si conflicte de interese. De aceea, in calitate de presedinte, lucru pe care de altfel mi l-am asumat si prin proiectul de candidatura propus colegilor, voi propune membrilor din CSM insusirea unei declaratii de integritate, prin care:

- membrii care detin functii de conducere la instante si parchete sa demisioneze din acestea, iar cei care sunt membri in asociatiile profesionale sau alte ONG-uri sa demisioneze sau sa se suspende din calitatea de membru;

- membrii actualului CSM sa declare ca nu mai candideaza pentru un nou mandat intr-un alt CSM, si ca in timpul mandatului nu vor candida pentru promovare in functii de executie sau la ICCJ, ori pentru numire in functii de conducere;

- cererile de la magistratii sau instantele ori parchetele din care provin membrii CSM sa fie tratate fara niciun fel de favoritism;

- membrii CSM sa nu se foloseasca de privilegiul secretului votului pentru a se feri de raspundere individuala fata de corpul magistratilor.

Fata de recentele dezbateri din spatiul public, nu putem fi de acord cu acuzatiile care sunt aduse sistemului nostru in legatura cu accesul la Spatiul Schengen. Daca Romania indeplineste conditiile tehnice pentru aceasta, urmeaza a fi decis de autoritatile de la Bruxellles si, evident, nu poate fi decat o decizie administrativa bazata pe negocieri politice in care justitia nu trebuie sa fie implicata in niciun fel.

In acest context, tin sa precizez, in calitate de presedinte al unei autoritati constitutionale, ca aderarea la Spatiul Schengem nu este insa conditionata de realizarea obligatiilor mentionate in Mecanismul de Cooperare si Verificare stabilit de Comisia Europeana, obligatii pe care actualul CSM si le asuma si va face toate eforturile institutionale pentru a le indeplini. Mecanismul trebuie ridicat, si acesta va fi un obiectiv primordial al noului CSM, insa este necesar sa pornim de la premisa ca acest lucru ar trebui sa aiba loc numai in momentul in care Romania va indeplini conditionalitatile tehnice legate de justitie, cuprinse in acest document.

In urmatoarele saptamani vom face o proprie evaluare a activitatii CSM si mai ales a eficientei acestei institutii; vom lua masurile de optimizare ce se impun, vom stabili responsabilitatile membrilor CSM fata de competentele institutionale; vom optimiza relatiile institutionale firesti cu Ministerul Justitiei, Parlamentul Romaniei, Administratia Prezidentiala; vom stabili relatii permanente cu magistratii si asociatiile acestora si vom intari legaturile cu toate profesiile juridice si cu societatea civila; vom alcatui un plan de masuri care sa exprime si vointa colegilor care ne-au acordat increderea.

Suntem constienti de drumul ce ne asteapta. Ne propunem sa luam deciziile cele mai intelepte care sa asigure o buna functionare a sistemului in conditiile unui impas institutional.

Multumesc!”

Alegerea noii conduceri a CSM. Cum a fost

8 January 2011 - Juridice.ro

624 citiri

Asa cum informam, vineri, 7 ianuarie 2011, Plenul CSM si-a ales conducerea.

Sedinta a fost condusa de jud. Livia Doina STANCIU, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Livia Doina Stanciu a prezentat dispozitiile Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii ce reglementeaza sedinta de constituire a Consiliului precum si procedura de alegere a presedintelui si vicepresedintelui acestuia. A aratat ca atributiile presedintelui ICCJ privind sedinta de constituire si prezidarea acesteia sunt strict stabilite de legiuitor si ca pentru functiile de presedinte si vicepresedinte al CSM pot sa-si depuna candidatura doar membrii alesi de adunarile generale ale magistratilor. Mandatul pentru aceste functii este de un an si nu poate fi reinnoit.

Jud. Horatius DUMBRAVA a fost singurul magistrat care si-a anuntat candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. A urmat expunerea proiectului de management.

Dupa prezentarea proiectului, au fost urmatoarele interventii:

Jud. Dan LUPASCU a aratat ca proiectul reuneste idei comune, dorind sa stie daca sintagma “societatea civila” din obiectivul propus in proiect (posibilitatea pentru instante, parchete, judecatori si procurori, asociatii profesionale sau societatea civila de a lua cunostinta in timp util de documentele publice anexa punctelor de pe ordinea de zi) include si presa. Raspunsul a fost ca s-a avut in vedere societatea civila extinsa. “Deci si presa” a concluzionat Dan Lupascu.

In ceea ce priveste obiectivul legat de publicarea notelor inainte de desfasurarea sedintelor de Plen si Sectii, cum anume vede realizat acest lucru. Horatius Dumbrava a raspuns ca e o chestiune tehnica: vor fi postate ordinea de zi si ordinea de zi solutionata, cu link la fiecare pentru materialele ce stau la baza acesteia. Este posibil ca in cursul sedintei sa fie depuse note, urmand ca si acestea sa fie publicate daca nu au caracter nepublic.

Legat de obiectivul privind respectarea integrala a prevederilor Legii nr. 52/2003 cu referire la activitatea normativa a CSM, judecatorul Lupascu a intrebat daca orice act normativ elaborat de CSM va fi supus dezbaterii publice. Raspunsul a fost afirmativ, in sensul ca dispozitiile din Legea 52/2003 sa fie aplicate prin analogie si in ceea ce priveste activitatea normativa a Consiliului, mai ales ca multe din actele CSM-ului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

In ceea ce priveste declaratia de integritate, Dan Lupascu a spus ca nu are obiectii si ca ar trebui chiar extinsa la asociatiile din care membrii CSM fac parte. Horatius Dumbrava a aratat ca are in vedere inclusiv demisia din functia de membru in asociatiile profesionale si alte ong-uri.

Dan Lupascu a fost interesat de cum vede, de exemplu, activitatea de stabilire a volumului optim de munca intrucat proiectul de management vizeaza si aspecte din activitatea instantelor si parchetelor, “avem o solicitare de abandonare de sus. Si o ultima observatie. Ati inceput cu MCV-ul si ca nu s-a obtinut ridicarea lui. Unii dintre noi nu au fost adeptii de a se ridica Mecanismul de Verificare, stiti foarte bine. Cred ca putem sa facem lucruri impreuna. Aveti sprijinul meu deplin.”

“As nuanta in ceea ce priveste Mecanismul de Cooperare si Verificare. Ridicare dar nu in orice conditii.” Trebuie sa se ajunga la ideea unui Pact comun pentru Justitie, fiind benefic si pentru puterea legislativa si pentru puterea executiva” a spus Horatius Dumbrava.

Jud. Lidia BARBULESCU intervine si spune ca nu are nimic impotriva unei declaratii de integritate insa “sa incercam sa punem in acord aceasta declaratie de integritate cu dispozitiile legale”.

“Corect” a spus Horatius Dumbrava.

Lidia Barbulescu a continuat spunand ca, in ceea ce priveste MCV, “personal, daca veti fi ales, v-as dori o colaborare mai buna decat am avut-o noi.”

Prof. Corina DUMITRESCU a spus ca a luat la cunostinta de acest proiect in timpul sedintei si ca ar fi dorit sa gaseasca referiri la implicarea societatii civile in realizarea acestui proiect. “Trebuia sa ma cantonez la atributiile presedintelui Consiliului. Nu puteam sa promit fapta altuia dar sunt convins ca veti avea o colaborare foarte buna.” a spus Horatius Dumbrava.

Corina Dumitrescu a aratat ca acest lucru este cu atat mai necesar cu cat in CSM exista un membru al societatii civile care a avut o activitate remarcanta. “Sunt absolut convins ca va veti implica. Am avut un capitol in proiectul din campanie privind transparenta Consiliului si sunt convins ca membrii societatii civile, egali cu ceilalti membri, vor reusi sa se implice in activitatea Consiliului.”

Victor ALISTAR sugereaza “sa nu zabovim foarte mult pe acest material.” Vede acest document ca un angajament pentru viitoarele proiecte. “Sa nu deraiem in chestiuni de prioritizare a CSM. MCV nu se va ridica pe chestiuni de diplomatie ci pe schimbari de fond.”

Nemaifiind alte interventii, s-a trecut la vot.

Dupa mai putin de 10 minute, votul a fost pozitiv. Horatius Dumbrava a fost ales presedinte al CSM.

A urmat apoi alegerea vicepresedintelui CSM.

Procurorul George BALAN a fost singurul magistrat care si-a depus candidatura, sustinand in sinteza proiectul sau de management.

In urma votului, George Balan a fost ales vicepresedinte al Consiliului.

Horatius Dumbrava a multumit atat colegilor care l-au votat pentru increderea acordata, cat si celor care nu l-au votat si carora va incerca sa le castige increderea. A aratat ca avand in vedere mandatul noului CSM si proiectele acestuia, ar fi trebuit ca raportul de activitate al CSM pentru perioada 2005-2010 sa fi fost supus unei dezbateri publice si “poate era bine sa fi participat si noi la prezentarea acestui raport”.

George Balan l-a felicitat pe Horatius Dumbrava, asigurandu-l de sprijinul sau uman si profesional.

Lidia Barbulescu multumeste fostilor colegi “ca au reusit sa pastreze Consiliul”, aceasta fiind una dintre cele mai importante institutii ale statului.

Procurorul General al PICCJ, Laura Codruta KOVESI, arata ca “avem responsabilitati si obligatii foarte multe.” Se numara printre cei care au criticat unele hotarari ale Consiliului insa si-a asumat calitatea de membru.

“Nu putem discuta de o lipsa de reprezentativitate a unora dintre membrii CSM. Cred ca au identificat foarte clar si corect problemele cu care sistemul judiciar se confrunta.” In fiecare an a constatat ca problemele care se pun in discutie sunt aceleasi fara a se fi solutionat insa (Inspectia Judiciara, recrutarea si promovarea magistratilor).

“Am votat in favoarea ambilor candidati. E un vot de incredere plecand de la ideile pe care cei doi candidati si le-au propus.” A fost facut un inventar al problemelor pe care le-a identificat la Ministerul Public si care va fi transmis si noului Consiliu. E convinsa ca diferente de opinii vor exista si in viitorul Consiliu.

Ministrul Catalin PREDOIU crede ca acestui Consiliu i se potriveste adagiul “infans conceptus pro nato habetur quoties de eius commodes” caci el este un Consiliu care poate fi constituit prin vointa magistratilor, a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin vointa celor de fata, dar ca “trebuie sa fim realisti. El va fi pe deplin nascut pe 20 ianuarie 2011 dupa ce se va pronunta Curtea Constitutionala. In fata Consiliului sta o agenda destul de complicata. In perioada imediat urmatoare, trebuie sa ne concentram sa risipim indoielile aparute in plan intern si extern privind modul in care s-a constituit acest Consiliu. Pe termen scurt si mediu, obiectivul nostru strategic este obtinerea unui raport de tara cat mai bun in februarie si din nou o provocare pentru raportul din vara.

Pe termen lung, cred ca sunt doua obiective: primul este asigurarea conditiilor impreuna cu Executivul pentru implementarea noilor coduri si al doilea obiectiv, obiectiv permanent, este de a demonstra ca reforma din 2004 prin trecerea la autoguvernarea Justitiei e un pas benefic atat pentru sistemul judiciar cat si pentru cetateni.

In ceea ce priveste conduita Ministerului Justitiei, nu se va schimba, dar va avea in vedere aceleasi criterii ale transparentei, exigentei si realismului care trebuie sa-l manifestam nu numai in planul Executivului ci si in planul sistemului judiciar. Urez succes noului Consiliu, preia o agenda foarte incarcata si in parte nerezolvata de vechiul Consiliu.” Arata ca renunta la cererea formulata de amanare a alegerii noii conduceri a Consiliului pana cand se va pronunta Curtea Constitutionala.

Livia Doina Stanciu spune ca nemaifiind probleme de legalitate a sedintei de constituire, misiunea sa s-a incheiat si il invita pe noul presedinte, Horatius Dumbrava, sa preia conducerea sedintei.

Proc. Constantin SIMA, presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, a luat cuvantul si a spus ca aceasta sedinta a Consiliului s-a constituit in cele mai grele conditii. Propune ca in cel mai scurt timp Consiliul sa inivite la o runda de lucru asociatiile profesionale ale magistratilor, Parlamentul, Guvernul pentru a gasi solutii de recredibilizare a Justitiei. “Noi am solicitat fostei conduceri inca de la vizita doamnei Merkel in Romania. Poate daca s-ar fi facut acest lucru, nu ne-am fi aflat in aceasta situatie. Va asigur de intregul sprijin al Asociatiei Procurorilor din Romania.”

Horatius Dumbrava, preluand conducerea sedintei, a spus ca urmatorul pas “este sa trecem la lucru”. Propune pentru ordinea de zi de joi, 13 ianuarie 2011 (ora 11.00) stabilirea domeniilor de activitate ale Consiliului. “S-a creat un fond de idei comune. Ele trebuie valorificate. Propunerea colegiala este ca pana in 11 ianuarie fiecare membru daca doreste sa depuna aceste domenii de activitate, sa le comunice si celorlalti membri.”

Proc. Oana Andrea SCHMIDT HAINEALA propune devansarea sedintei in data de 12 ianuarie 2011 (si pentru a nu incepe intr-o zi de 13) si luarea in calcul a directiilor de actiune ale CSM in perioada imediat urmatoare in contextul raportului interimar de tara.

Catalin Predoiu a aratat ca miercurea e zi de sedinta de Guvern.

Propunerea presedintelui Dumbrava a fost agreata de ceilalti membri.

La ora 15.30, reprezentantii presei au fost invitati la o declaratie a conducerii CSM.

Pentru Juridice.ro, Alina MATEI

Directiile de actiune ale CSM pentru perioada 2010-2011

10 January 2011 - Juridice.ro

66 citiri

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii vineri, 7 ianuarie 2011, directiile de actiune ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2010 – 2011, adoptate prin Hotararea Plenului CSM nr. 841 din 30 septembrie 2010.

Nota a Inspectiei Judiciare ref. verificari la instantele arondate Curtii de Apel Ploiesti ca urmare a unor aspecte semnalate in presa

10 January 2011 - Juridice.ro

65 citiri

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii vineri, 6 ianuarie 2011, o nota a Inspectiei Judiciare cu privire la verificarile efectuate la nivelul instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti, ca urmare a aparitiei unor articole de presa ce dezbateau modul in care a fost pusa in libertate o persoana arestata preventiv.

Premiera iInspectia Judiciarea ref. punerea in executare a actelor administrative

10 January 2011 - Juridice.ro

67 citiri

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii vineri, 6 ianuarie 2011, o nota a Inspectiei Judiciare privind sesizarea formulata de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii in legatura cu verificarea respectarii procedurilor legale la solutionarea mai multor dosare avand ca obiect incuviintare execurare silita, titlurile fiind acte administrative emise de vicepresedintele ANRP.

Instantele au exprimat opinii diferite cu privire la acest aspect, Inspectia apreciind ca aceste aspecte se impun a fi discutate in cadrul intalnirilor de invatamant profesional ale judecatorilor de la instantele din tara, pentru a se identifica si adopta solutii unitare.

Inspectia Judiciara ref. cererile de executare silita ale procurorilor/personalului de specialtate privind drepturi salariale

10 January 2011 - Juridice.ro

126 citiri

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii joi, 6 ianuarie 2011, Nota Inspectiei Judiciare privind aspectele semnalate de Parchetul General si Ministerul Finantelor Publice cu privire la aplicarea neunitara a prevederilor art. 1 alin. 2 din OUG nr. 71/2009, modificata prin OUG nr. 45/2010 de catre instantele judecatoresti, solicitand verificarea prin Inspectia Judiciara a respectarii dispozitiilor procedurale.

Parchetul General, in calitate de ordonator principal de credite, si ordonatorii secundari si tertiari de credite se confrunta cu probleme legate de executarile silite pornite de executori judecatoresti la cererea creditorilor procurori/personal auxiliar de specialitate, avand ca obiect punerea in executare a hotararilor judecatoresti prin care s-au acordat drepturi salariale.

Instantele incuviinteaza astfel de cereri de executare de silita (care cad sub incidenta OUG 71/2009) desi orice fel de asemenea procedura de executare silita este suspendata de drept (conform art. 1 alin. 2 din OUG 71/2009 modificat prin OUG 45/2010).

Majoritatea contestatiilor la executare sunt respinse de instante in baza unui ipotetic conflict existent intre reglementarea nationala (OUG 71/2009), pe de o parte, si normele de drept comunitar si jurisprudenta CEDO, pe de alta parte.

In urma verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara la nivelul tuturor instantelor din tara au fost identificate cazuri de practica neunitara a instantelor ce solutioneaza cereri in materia executarii silite a titlurilor ce intra sub incidenta OUG 70/2009.

Concurs de admitere in magistratura noiembrie 2010 – februarie 2011. Lista candidati

10 January 2011 - Juridice.ro

156 citiri

Institutul National al Magistraturii a dat publicitatii vineri, 7 ianuarie 2011, rezultatul verificarii conditiilor de inscriere la concursde de admitere la Institutul National al Magistraturii in perioada 23 noiembrie 2010 – 23 februarie 2011.

S-au inscris 1978 de candidati.

A se vedea si Concurs de admitere in magistratura noiembrie 2010 – februarie 2011

CJUE pronunta prima ordonanta motivata intr-o cerere preliminara din Romania

10 January 2011 - Beatrice ANDRESAN-GRIGORIU

166 citiri

Site-ul oficial al Curtii de Justitie a Uniunii Europene a publicat recent ordonanta motivata pronuntata la 28 octombrie 2010, in cererea preliminara trimisa de Judecatoria Focsani in materia raspunderii civile auto, si inregistrata sub numarul C-102/10 [1]. Cererea preliminara este disponibila pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii [2].

http://www.juridice.ro/131849/cjue-pronunta-prima-ordonanta-motivata-intr-o-cerere-preliminara-din-romania.html

In raza Curtii de Apel Suceava. Sesizare CJUE in legatura cu taxa de poluare

10 January 2011 - Razvan VIORESCU, Marius NICOARA

42 citiri

In dosarul nr. 2957/86/2010 dedus judecatii Tribunalul Suceava, sectia comerciala si de contencios administrativ, aflat in stadiul procesual al fondului, prin incheierea nr. 4415 din 8 noiembrie 2010 (judecator Doru Bunduc), respectiv in dosarul nr. 2958/86/2010 dedus judecatii Tribunalul Suceava, sectia comerciala si de contencios administrativ, aflat in stadiul procesual al fondului, prin incheierea nr. 4512 din 8 noiembrie 2010 (judecator Corina Zaharia), s-a dispus sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru ca aceasta din urma instanta sa se pronunte asupra compatibilitatii/necompatibilitatii taxei de poluare instituita prin OUG nr. 50/2008 [1], cu modificarile si completarile ulterioare, cu dreptul comunitar.

Intrucat Curtea de Justitie a Uniunii Europene (http://curia.europa.eu/jurisp/) nu s-a pronuntat inca in cele 8 cauze (C-402/09 - Tatu, C-136/10 – Obreja, C-263/10 – Nisipeanu, C-335/10 - Vijulan, C-336/10 – Ijac, C-377/10 – Baila, C-441/10 – Anghel, C-438/10 – Drutu) asupra asupra compatibilitatii/necompatibilitatii taxei de poluare instituita prin OUG nr. 50/2008, cu dreptul comunitar (fostul art. 90 TCE/actualul art. 110 TFUE), in conditiile in care legislatia nationala in acest domeniu, in vigoare, avand un caracter fiscal, si nu de mediu, este totalmente discriminatorie, prelevarea taxei nefacandu-se asupra tuturor autoturismelor aflate in circulatie in Romania, in contradictie cu principiul comunitar ”poluatorul plateste”, apreciem ca oportuna sesizarea Curtii de catre toti platitorii taxei de poluare, in perioadele 01.07.2008-15.12.2008, respectiv 01.01.2010 pana in prezent, perioade in care majoritatea instantelor judecatoresti nationale resping cererile de restituire pe considerente legale contradictorii cu reglementarile si jurisprudenta comunitare.

Procedura reglementata de art. 267 TFUE – Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (fostul art. 234 TCE) nu poate fi limitata si nici modificata sub nici o forma de catre legislatia nationala. Totusi, dreptul comunitar nu reglementeaza in detaliu procedura de urmat in fata instantelor nationale, acest aspect ramanand la latitudinea dreptului intern.

Prevederile art. 267 TFUE (fostul art. 234 TCE) sunt destinate sa asigure aplicarea uniforma a dreptului comunitar in toate statele membre privind: interpretarea uniforma a acestuia de catre tribunalele nationale, data fiind existenta diverselor sisteme juridice nationale care poate duce la interpretari divergente; validitatea actelor comunitare; facilitarea aplicarii dreptului comunitar de catre instantele nationale, astfel incat sa se inlature dificultatile cauzate de cerinta de a i se da deplin efect in cadrul sistemului judiciar al statelor membre; pastrarea caracterului comunitar al dreptului instituit de Tratat si asigurarea respectarii sale in toate imprejurarile, in toate statele membre. Potrivit dreptului comunitar, in ultima instanta, organele de jurisdictie ale statelor membre sunt cele care au legitimare procesuala in vederea sesizarii CJUE. Acest lucru nu trebuie insa confundat cu initiativa formularii unei actiuni in pronuntarea unei hotarari preliminare, care poate apartine fie uneia din partile cauzei, fie instantei insasi. In cazul in care instanta nationala sesizata cu solutionarea fondului cauzei apreciaza ca nu se impune adresarea unei actiuni in pronuntarea unei hotarari preliminare CJUE, respinge cererea formulata de parte in acest sens, de regula motivat si facand trimitere chiar la jurisprudenta CJUE.

Din interpretarea art. 267 TFUE (fostul art. 234 TCE) se disting doua categorii de actiuni in pronuntarea unei hotarari preliminare: una facultativa (alin. 2) si una obligatorie (alin. 3), aceasta ridicand o problema delicata de delimitare in cazul stabilirii validitatii actelor comunitare. Astfel, libertatea de care se bucura prima instanta si instanta de apel, in temeiul alin. 2 al textului mentionat, de a sesiza sau nu CJUE cu o actiune in pronuntarea unei hotarari preliminare, judecatorul national fiind liber sa interpreteze si sa aplice dreptul comunitar, ar putea avea consecinte de neprevazut in cazul in care instantele nationale ar constata nulitatea unui act comunitar fara a sesiza, in prealabil, CJUE, astfel ca aceasta din urma a statuat, cu caracter de principiu, ca in aceasta situatie, in mod exceptional, formularea unei actiuni preliminare este obligatorie, chiar daca organul de jurisdictie national nu face parte dintre cele prevazute la art. 267 TFUE ( fostul art. 234 alin. 3 TCE).

In cazul in care pe rolul CJUE se afla deja o actiune in pronuntarea unei hotarari preliminare similara, vizand solutionarea aceleiasi probleme de drept, instanta nationala are trei posibilitati: sa astepte pronuntarea unei hotarari de catre CJUE, cu privire la acea actiune, sa introduca o noua actiune in pronuntarea unei hotarari preliminare, avand acelasi obiect, sau sa continue judecarea cauzei fara a astepta pronuntarea hotararii CJUE, in practica fiind imbratisata, in majoritatea statelor membre, cea dintai solutie, cu conditia ca intre cele doua cereri sa existe suficiente asemanare.

Redam mai jos Cererea preliminara de sesizare, formulata in ambele dosare in temeiul art. 267 TFUE (fostul art. 234 TCE), cu precizarea ca, in cazul in care o asemenea chestiune se invoca in fata unei instante dintr-un stat membru, aceasta instanta poate, in cazul in care apreciaza ca o decizie in aceasta privinta ii este necesara pentru a pronunta o hotarare, sa ceara Curtii de Justitie a Uniunii Europene sa se pronunte cu privire la aceasta problema. In cazul in care o asemenea chestiune se invoca intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Precizam ca in Cerererile preliminare de sesizare se regasesc si intrebarile transmise catre CJUE, consemnate in cele doua incheieri, din dosarele mentionate, cu rezerva gasirii unor formulari perfectibile in actiunile urmatoare.

Catre

Tribunalul Suceava

Subsemnatul I.A./S.A., cu domiciliul ales in vederea comunicarii actelor de procedura la Cabinet de avocat Viorescu Razvan, in Suceava, in temeiul art. 267 TFUE (fostul art. 234 TCE), versiune consolidata, publicata in Buletinul Oficial al Uniunii Europene C115/164/2008, formulez

CERERE PRELIMINARA DE SESIZARE A CJUE

in vederea unei hotarari preliminare prin care sa se arate daca prevederile legii interne (O.U.G. nr. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, derivata din precedenta ”taxa speciala pentru autoturisme la prima inmatriculare”, stipulata de vechile dispozitii din art. 2141 - 2143 C. fiscal, sub denumirea de ”taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule”, sunt in concordanta cu tratatul ori legislatia comunitara, respectiv art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene (textul din 1957), respectiv art. 95 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, (textul consolidat dupa amendarea acestuia prin Actul Unic European din 17-28 februarie 1986 si prin Tratatul privind Uniunea Europeana (cunoscut ca Tratatul de la Maastricht) din 7 februarie 1992, care statueaza ca ”Nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne, de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare. In plus, nici un stat membru nu supune produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de natura sa protejeze indirect alte produse.”.

Astfel, potrivit art. 267 TFUE ( fostul art. 234 TCE), versiunea consolidata a Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, publicata in Buletinul Oficial al Uniunii Europene (2010/C 83/01) [2]:

Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la: (a) interpretarea tratatelor; (b) validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii.

In cazul in care o asemenea chestiune se invoca in fata unei instante dintr-un stat membru, aceasta instanta poate, in cazul in care apreciaza ca o decizie in aceasta privinta ii este necesara pentru a pronunta o hotarare, sa ceara Curtii sa se pronunte cu privire la aceasta problema. In cazul in care o asemenea chestiune se invoca intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea.

Consideram ca eventualul refuz al instantei de a sesiza C.J.U.E. ar echivala cu incalcarea Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului privind functionarea Uniunii Europene.

JUSTIFICAREA SESIZARII CJUE DE CATRE TRIBUNALUL SUCEAVA

Plata acestei taxe este o obligatie legala stipulata de OUG nr. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule si derivata din precedentele dispozitii ale Codului Fiscal, capitolul ”Taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule – art. 2141 - 2143, reglementare in vigoare de la 1 ianuarie 2007 si abrogata incepand cu 1 iulie 2008 si care contravine Tratatului Comunitatii Europene, art. 90, care interzice statelor membre sa instituie taxe contrare principiilor tratatului.

In raport de efectele juridice ale acestui act normativ fac urmatoarele precizari:

1. Ordonanta de urgenta nr. 50/2008 nu a intrat in vigoare in ceea ce priveste modificarea Codului fiscal (abrogarea art. 2141 – 2143 C. fiscal)
Potrivit art. 14 din OUG nr. 50/2008, la data intrarii in vigoare a acestui act normativ (1 iulie 2008) se abroga art. 2141 - 2143 C. fiscal, texte ce reglementeaza taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule. Conform art. 4 alin. 1 C. fiscal, orice modificare sau completare a codului se face numai prin lege, iar in sensul art. 4 alin. 2 din acelasi act normativ, modificarile sau completarile intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

Din analiza acestor texte rezulta cu certitudine ca:

- Nici o ordonanta de urgenta nu poate modifica Codul fiscal, pentru ca acesta se modifica numai prin lege, in sensul strict al termenului.

- Efecte juridice produc eventual doar ordonantele de urgenta aprobate prin lege. Din moment ce OUG nr. 50/2008 nu a fost inca aprobata prin lege, aceasta nu produce nici un fel de efecte juridice de la 1 iulie 2008.

- Avand in vedere textul art. 4 alin. 2 din Codul fiscal, oricum modificarile aduse Codului fiscal (abrogarea art. 2141 – 2143) nu pot produce efecte juridice mai devreme de 1 ianuarie 2009.

In opinia subsemnatului, aceasta din urma concluzie este sustinuta de un argument suplimentar: legiuitorul (Guvernul) nu a prevazut expres in textul OUG nr. 50/2008 ca acest act normativ va intra in vigoare mai devreme, prin derogare de la art. 4 alin. 2 din Codul fiscal. O asemenea formula a fost folosita de legiuitor in cazul altor acte normative care au modificat Codul fiscal (de pilda, Legea nr. 163/2005, OUG nr. 24/2005), nu insa si in cazul OUG nr. 50/2008. Pornind de aici si avand in vedere si textul art. 1 alin. 3 C. fiscal, potrivit caruia Codul prevaleaza fata de orice alte acte normative (deci inclusiv fata de art. 14 din OUG nr. 50/2008), rezulta ca la 1 iulie 2008 nu au fost abrogate dispozitiile art. 2141 - 2143 din Codul fiscal, care continua sa produca efecte juridice. Guvernul a instituit doar, suplimentar, si o taxa de poluare. Evident ca aceasta solutie nu il avantajeaza pe contribuabil, dar aceasta este solutia juridica corecta ce decurge din aplicarea riguroasa a dispozitiilor legale in vigoare.

2. Noua taxa de poluare instituita prin OUG nr. 50/2008 este discriminatorie

Dupa cum se poate cu usurinta observa, noua taxa introdusa prin OUG nr. 50/2008 are o sfera de aplicabilitate restransa si taxeaza doar poluarea produsa de autoturismele inmatriculate in Romania dupa data de 1 iulie 2008, potrivit criteriilor alese pentru determinarea acestei taxe. Daca instituirea unei taxe de mediu reprezinta un aspect cu siguranta pozitiv, in masura in care fondurile colectate sunt destinate protejarii mediului inconjurator, modalitatea in care se aplica aceasta taxa, in mod discriminatoriu, este cu siguranta criticabila.

Din pacate, taxa de poluare are un caracter discriminatoriu, ea aplicandu-se diferit unor situatii juridice identice, fara a exista vreo justificare obiectiva pentru acest lucru, identic cu precedenta “taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule”.

De pilda, trebuie comparata situatia juridica a unei persoane care detine un autoturism inmatriculat in Romania in anul 2006 si situatia juridica a unei persoane care inmatriculeaza un autoturism identic in Romania dupa data de 1 iulie 2008. Ambele masini circula in Romania si este evident ca, de principiu, avand aceleasi caracteristici, ambele masini polueaza in egala masura.

Potrivit OUG nr. 50/2008, insa, principiul “poluatorul plateste” este aplicat doar in cazul autoturismului inmatriculat dupa 1 iulie 2008, al carui proprietar datoreaza taxa de poluare. In schimb, desi autoturismul sau polueaza, proprietarul autoturismului inmatriculat in 2006 nu plateste nimic.

S-ar putea sustine ca pentru autoturismul inmatriculat in anul 2006 s-au achitat TVA, accize si taxe vamale. Acest argument nu este pertinent, insa, din moment ce renuntarea la asemenea impozite indirecte s-a produs cu incepere de la 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si nu ca urmare a vreunei modificari legislative interne, in sensul inlocuirii acestor prevederi cu taxa de prima inmatriculare si apoi cu taxa de poluare.

Reclam ca s-a incalcat principiul nediscriminarii produselor importate in raport cu produsele interne, din analiza taxei rezultand ca aceasta este perceputa numai pentru autoturismele inmatriculate in C.E. si reinmatriculate in Romania, in timp ce pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania, la o noua inmatriculare taxa nu mai este perceputa.

3. Reglementari incidente

Problema de drept care se pune in cauza este daca legislatia interna, potrivit careia reclamantul ar datora taxa pe poluare, este compatibila cu prevederile legislatiei internationale si comunitare.

Reglementari interne

3.1. Reglementarea interna a taxei de poluare

Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, care a abrogat prevederile din Codul fiscal referitoare la taxa de prima inmatriculare a autovehiculelor. Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificari dupa intrarea in vigoare, modificari ce vor fi aratate mai jos.

3.1.1. Ordonanta de Urgenta nr. 50 din 21 aprilie 2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, si a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2008, conform art. 14 din acest act normativ.

3.1.2. Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 a fost modificata pentru prima data prin Ordonanta de Urgenta nr. 208 din 4 decembrie 2008, pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008.

In lipsa oricarei alte precizari privind intrarea in vigoare in cuprinsul Ordonantei de Urgenta nr. 208/2008, aceasta a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial [conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 24/2000], respectiv la data de 8 decembrie 2008. [conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 24/2000].

3.1.3. Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 a fost modificata pentru a doua oara prin Ordonanta de Urgenta nr. 218 din 10 decembrie 2008 privind modificarea Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008.

La randul sau, primul act de modificare a Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008, respectiv Ordonanta de Urgenta nr. 208/2008, a fost abrogata prin art. I din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008. Conform art. I din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, “Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, se abroga“.

In lipsa oricarei alte precizari privind intrarea in vigoare in cuprinsul Ordonantei de Urgenta nr. 218/2008, aceasta a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial [conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 24/2000], respectiv la data de 11 decembrie 2008.

3.1.4. Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 a fost modificata pentru a treia oara prin Ordonanta de Urgenta nr. 7 din 18 februarie 2009 privind modificarea Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 103 din 19 februarie 2009.

In lipsa oricarei alte precizari privind intrarea in vigoare in cuprinsul Ordonantei de Urgenta nr. 7/2009, aceasta a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial (conform art. 11. alin. (2) din Legea nr. 24/2000), respectiv la data de 19 februarie 2009.

3.1.5. Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 a fost modificata pentru a patra oara prin art. 35 din Legea nr. 329 din 5 noiembrie 2009, privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, care a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009.

Conform art. 70 din aceasta lege, Capitolul VII – din care face parte art. 35 – a intrat in vigoare la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial [conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000], respectiv la data de 12 noiembrie 2009.

3.1.6. Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 a fost modificata pentru a cincea oara prin Ordonanta de Urgenta nr. 117/2009, prin care au fost extinse efectele

3.1.7. Modificarile operate in privinta cuantumului taxei de poluare

In raport cu diferitele modificari ale Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008, desi taxa de poluare a ramas in vigoare din data de 1 iulie 2008 si pana in prezent, cuantumul si modul de calcul al acestei taxe a fost modificat in mod esential incepand cu data de 19 februarie 2009, prin inlocuirea anexelor la acest act normativ.

3.1.7.1. Astfel, in perioada 1 iulie 2008-10 decembrie 2008 se aplica taxele stabilite conform anexelor la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, in varianta initiala, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu mentiunea ca in perioada 8 decembrie 2008-10 decembrie 2008, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta nr. 208/2008, (care a fost abrogata la 11 decembrie 2008, prin Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008) s-a platit o taxa de poluare majorata, insa prin dispozitiile art. IV alin. (1) din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, taxele platite conform anexelor la Ordonanta de Urgenta nr. 208/2008 in perioada 8 decembrie 2008-10 decembrie 2008 se restituie pana la valoarea taxelor instituite prin Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, in varianta initiala.

3.1.7.2. In perioada 11 decembrie 2008-14 decembrie 2008 se aplica tot taxele stabilite conform anexelor la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, in varianta initiala, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, avand in vedere dispozitiile art. IV alin. (2) din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, conform carora “intre data intrarii in vigoare a prevederilor art. I din prezenta ordonanta de urgenta (adica 11 decembrie 2008) si 14 decembrie 2008 inclusiv se aplica nivelurile taxei prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, astfel cum era in vigoare inainte de modificarea sa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2008“.

3.1.7.3. In perioada 15 decembrie 2008-18 februarie 2009 se aplica tot taxele stabilite conform anexelor la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, in varianta initiala, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, avand in vedere ca la 15 decembrie 2008 au intrat in vigoare anexele prevazute de art. II din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008. Astfel, conform art. II din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, “anexele nr. 1, 2 si 3 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, se modifica si se inlocuiesc cu anexele nr. 1, 2 si 3 care fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta“, iar conform art. V din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, “art. II si III intra in vigoare la data de 15 decembrie 2008“.

Insa, conform art. II alin. (2) din Ordonanta de Urgenta nr. 7/2009, pentru autoturismele inmatriculate dupa 15 decembrie 2008 si pentru care s-a platit taxa majorata conform Ordonantei de Urgenta nr. 218/2008, se restituie diferenta dintre taxa majorata si taxa initiala. Astfel, conform art. II alin. (2) din Ordonanta de Urgenta nr. 7/2009, “pentru autovehiculele achizitionate in vederea inmatricularii in Romania inainte de data de 15 decembrie 2008 si care au fost inmatriculate in Romania ulterior acestei date, cu plata taxei pe poluare pentru autovehicule calculate potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, cu modificarile ulterioare, diferenta dintre taxa platita si taxa stabilita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, cu modificarile ulterioare, in vigoare pana la data publicarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 208/2008, se restituie, la cerere, in termen de 45 de zile de la data depunerii cererii de restituire insotite de documentatia necesara“.

3.1.7.4. In perioada ulterioara datei de 19 februarie 2009 se aplica taxele stabilite conform Ordonantei de Urgenta nr. 7/2009.

Astfel, conform art. I punctul 2 din Ordonanta de Urgenta nr. 7/2009, “Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

(…)

2. Anexele nr. 1, 2 si 4 se modifica si se inlocuiesc cu anexele nr. 1, 2 si 3 care fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta“.

Se constata ca:

- Anexa 1 la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 reglementeaza Nivelul taxei specifice in functie de emisia de dioxid de carbon;

- Anexa 2 la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 reglementeaza Nivelul taxei specifice in functie de norma depoluare;

- Anexa 3 la Ordonanta de Urgenta nr. 7/2009 inlocuieste Anexa nr. 4 la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, care reglementeaza Grila privind cotele de reducere a taxei;

- Nu se modifica anexa nr. 3 la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, care reglementeaza nivelul taxei specifice pentru autovehiculele din categoriile N2, N3, M2 si M3.

3.1.7.5. Exceptarea de la plata taxei de poluare a unor categorii de autovehicule:

Potrivit art. III din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, au fost introduse scutiri de la plata taxei de poluare pentru autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si pentru toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4 care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv.

Astfel, art. III din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008 revede urmatoarele:

“(1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008.

(2) Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania, lise aplica taxele prevazute in anexele nr. 1 si 2“.

3.1.7.6. In concluzie:

- in perioada 1 iulie 2008-18 februarie 2009 se aplica taxele stabilite conform anexelor la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, in varianta initiala, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, modificarile legislative succesive operate in aceasta perioada dispunand restituirea diferentelor platite in plus in raport cu taxa initiala.

- incepand cu data de 19 februarie 2009 se aplica taxele stabilite conform Ordonantei de Urgenta nr. 7/2009.

3.1.8. Continutul Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008

Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, “prezenta ordonanta de urgenta stabileste cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumita in continuare taxa, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu si se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu“.

Conform art. 4 din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, “Obligatia de plata a taxei intervine:

a) cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania;

b) la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 si 9“.

Conform art. 5 din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008:

”(1) Taxa se calculeaza de autoritatea fiscala competenta.

(2) Pentru stabilirea taxei, persoana fizica sau persoana juridica, denumite in continuare contribuabil, care intentioneaza sa efectueze inmatricularea autovehiculului va depune documentele din care rezulta elementele de calcul al taxei, prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.

(3) Valoarea in lei a taxei se determina pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4) Taxa se plateste de catre contribuabil intr-un cont distinct deschis la unitatile Trezoreriei Statului pe numele Administratiei Fondului pentru Mediu.

(5) Dovada platii taxei va fi prezentata cu ocazia inmatricularii autovehiculului aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 4.”

Conform art. 7 din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, “stabilirea, verificarea, colectarea si executarea silita, inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de catre contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare“.

3.1.9. Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008

Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008 au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 686 din 24 iunie 2008, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 480 din 30 iunie 2008. Conform art. 3 alin. (1) si (2) din Normele metodologice mentionate:

“(1) Taxa se calculeaza de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care reprezinta:

a) in cazul persoanelor juridice, al persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere – organul fiscal la care persoana este inregistrata ca platitor de impozite si taxe;

b) in cazul persoanelor fizice – organul fiscal in a carui raza teritoriala persoana fizica isi are domiciliul fiscal.

(2) In vederea calcularii taxei de catre autoritatea fiscala, persoana fizica sau persoana juridica in numele careia se efectueaza inmatricularea, denumite in continuare contribuabili, trebuie sa prezinte, in copie si in original, urmatoarele documente:

a) cartea de identitate a vehiculului; si

b) in cazul autovehiculelor rulate achizitionate din alte state, un document din care sa rezulte data primei inmatriculari a acestora, si, dupa caz, declaratia pe propria raspundere prevazuta la art. 5 alin. (4), precum si rezultatul expertizei tehnice efectuate de Regia Autonoma “Registrul Auto Roman” ori rezultatul evaluarii individuale efectuate potrivit art. 5 alin. (20)”.

3.1.10. Modul de calcul al taxei de poluare

Cuantumul taxei de poluare pentru un anumit autovehicul este indicat la art. 6 din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, conform unei formule de calcul care ia in considerare urmatorii parametri:

- A = valoarea combinata a emisiilor de CO2, exprimata in grame/km;

- B = taxa specifica, exprimata in euro/1 gram CO2, prevazuta in coloana 3 din anexa nr. 1 a Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008;

- C = cilindree (capacitatea cilindrica);

- D = taxa specifica pe cilindree, prevazuta in coloana 3 din anexa nr. 2 a Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008;

- E = cota de reducere a taxei, prevazuta in coloana 2 din anexa nr. 4 a Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008.

Formula de calcul este diferita pentru autovehiculele cu norma de poluare Euro 5 sau Euro 6, de acelea cu norma de poluare Euro 3 sau Euro 4.

Reglementari comunitare

3.2. Art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene in aceasta materie:

Conform art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana (TCE), niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.

De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie.

Incepand cu data de 1 decembrie 2009 a intrat in vigoare Tratatul de la Lisabona (TFUE).

In conformitate cu modificarile aduse Tratatului instituind Comunitatea Europeana prin Tratatul de la Lisabona, Tratatul instituind Comunitatea Europeana a fost redenumit “Tratatul privind functionarea Uniunii Europene“, iar fostul art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana a fost renumerotat, revenind art. 110 al noului Tratat privind functionarea Uniunii Europene, cu acelasi continut.

In continuare vom face referire la art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, dar si la art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana – TCE (desi cele doua articole au acelasi continut), intrucat se impune a se avea in vedere legislatia comunitara in vigoare la momentul platii taxei de poluare, modificarile operate prin Tratatul de la Lisabona fiind in vigoare de la 1 decembrie 2009.

3.2.1 In interpretarea art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, in Hotararea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene din 5 decembrie 2006 – data in cauzele reunite C-290/05 si C-333/05, Akos Nadasdi c. Vam-es Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga, respectiv Ilona Nemeth c. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga – Curtea Europeana de Justitie a aratat urmatoarele:

45. Asa cum Curtea a statuat deja, in sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana art. 90 suplimenteaza dispozitiile referitoare la abolirea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricaror forme de protectie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaza produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 si C-41/05, Air Liquide Industries Belgium, Culegere 2006 p. I-0000, par. 55 si jurisprudenta acolo citata).

46. In ceea ce priveste a importarea autoturismelor second-hand importate, Curtea a apreciat de asemenea ca art. 90 cauta sa asigure completa neutralitatea impozitarii interne sub raportul concurentei intre produsele care se afla deja pe piata nationala si produsele importate (cauza C-387/01, Weigel, Culegere 2004, p. I-4981, par. 66 si jurisprudenta acolo citata).

47. Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90 par. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai in anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel, par. 67, precum si jurisprudenta acolo citata). Totusi, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile pentru existenta unei asemenea discriminari, impozitarea poate fi discriminatorie in mod indirect, datorita efectelor pe care le produce.

48. In scopul de a asigura neutralitatea impozitarii interne prin respectarea regulilor de concurenta intre autoturismele uzate aflate deja pe piata nationala si autoturismele similare importate, este necesar sa fie comparate efectele taxei de inmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decat Ungaria cu efectele valorii reziduale a taxei de inmatriculare care afecteaza vehiculele similare inmatriculate deja in Ungaria si carora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicata aceasta taxa.

49. O comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie in Ungaria inainte de intrarea in vigoare a Legii privind taxele de inmatriculare nu este relevanta. Scopul art. 90 nu este acela de a impiedica statele membre sa introduca noi impozite sau sa schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente. (…)

51. Cat priveste criteriile care pot fi folosite pentru determinarea unei taxe, Curtea observa ca, in stadiul sau actual, dreptul comunitar nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal care ace diferentieri intre anumite produse, chiar daca este vorba de produse similare in sensul art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana pe baza unor criterii obiective, cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. Totusi, o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele insele compatibile cu cerintele Tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare, directa sau indirecta, indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice alta forma de protectie a produselor nationale concurente (cauza Outokumpu, par. 30).

52. In contextul sistemul taxelor de inmatriculare, criterii precum tipul motorului, capacitatea cilindrica si clasificarea fundamentata pe motive de protectie a mediului reprezinta criterii obiective. Prin urmare ele pot fi folosite intr-un asemenea sistem. Pe de alta parte, nici nu exista vreo cerinta ca valoarea taxei sa fie legata de pretul autoturismului.

53. Totusi, o taxa de inmatriculare nu trebuie sa impovareze produsele provenind din alte state membre mai mult decat produsele nationale similare.

54. Un autoturism nou pentru care taxa de inmatriculare a fost platita in Ungaria isi pierde, in timp, o parte din valoarea sa de piata. Pe masura deprecierii autoturismului, se diminueaza de asemenea cuantumul taxei de inmatriculare incluse in valoarea reziduala a autoturismului. Din moment ce acesta este un autoturism folosit, el nu poate fi vandut decat pentru un pret ce corespunde unei parti din valoarea sa initiala, care contine valoarea reziduala a taxei de inmatriculare.

55. Pare a rezulta, din informatiile transmise de instantele nationale, ca un autoturism de acelasi model, vechime, cu acelasi numar de kilometri parcursi, cumparat intr-un alt stat membru si inregistrat in Ungaria, va atrage aplicarea integrala a taxei de inmatriculare prevazuta pentru aceasta categorie de autoturisme. Prin urmare, taxa reprezinta o sarcina mai consistenta pentru autoturismele second-hand importate decat pentru autoturismele similare deja inregistrate in Ungaria, carora lis-a aplicat taxa de inmatriculare intr-un stadiu anterior.

56. Deci, desi scopul inmatricularii este acela de protectie a mediului si nu tine cont de valoarea de piata a autoturismului, aplicarea art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana implica luarea in considerare a deprecierii autoturismelor folosite atunci cand acestea sunt impozitate, din moment ce aceasta taxa este perceputa numai o data, atunci cand autoturismul este pentru prima data inregistrat in vederea punerii in circulatie in statul membru in cauza, fiind incorporata in aceasta valoare.

57. Rezulta din consideratiile de mai sus ca raspunsul la intrebarile adresate Curtii in cauza C-290/05, respectiv in prima parte a intrebarii a treia si intrebarea a patra din cauza C-333/05 trebuie sa fie acela ca art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana trebuie interpretat ca interzicand o taxa de tipul celei prevazute de Legea privind taxele de inmatriculare, atata timp cat:

- taxa este perceputa asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima data in circulatie pe teritoriul unui stat membru;

- valoarea taxei, determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrica) si clasificarea din punct de vedere al poluarii, este calculata fara a se lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera incat, atunci cand se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja inregistrate in statul membru in care sunt importate.

O comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie in acest stat membru inainte de aplicarea a Legii privind taxele de inmatriculare nu este relevanta”.

3.2.2. In mod similar a decis Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene si in hotararea data la 18 ianuarie 2007 in cauza C-313/05, Maciej Brzezinski impotriva Dyrektor Izby Celnej w Warszawie:

“27. Dupa cum Curtea a statuat deja, articolul 90 CE reprezinta in cadrul Tratatului CE o completare a dispozitiilor privind eliminarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent. Aceasta dispozitie are drept obiectiv asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre (hotararea din 15 iunie 2006, Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 si C-41/05, Rec., p. I-5293, pct. 55 si jurisprudenta citata, precum si hotararea Nadasdi si Nemeth, citata anterior, pct. 45).

28. De asemenea, in materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, Curtea a considerat ca articolul 90 CE vizeaza garantarea neutralitatii depline a impozitelor interne fata de concurenta dintre produsele care se afla deja pe piata interna si produsele din import (a se vedea hotararea din 29 aprilie 2004, Weigel, C-387/01, Rec., p. I-4981, pct. 66 si jurisprudenta citata, precum si hotararea Nadasdi si Nemeth, citata anterior, pct. 46).

29. Conform unei jurisprudente consacrate, exista o incalcare a articolului 90 primul paragraf CE atunci cand impozitul aplicat produsului de import si cel aplicat produsului national similar sunt calculate diferit si dupa metode diferite, care conduc, fie chiar si in cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (a se vedea hotararea Weigel, citata anterior, pct. 67 si jurisprudenta citata). Astfel, in temeiul respectivei dispozitii, accizele asupra produselor provenind din alte state membre nu pot fi superioare celor aplicate produselor nationale similare. (…)

32. In vederea garantarii neutralitatii impozitelor interne din perspectiva concurentei dintre autovehiculele de ocazie care se afla deja pe piata nationala si autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decat Republica Polona, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplica primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor inmatriculare.

33. In cadrul unei astfel de comparatii, trebuie subliniat in primul rand ca accizele in cauza in actiunea principala nu se percep decat o singura data pentru toate autovehiculele destinate inmatricularii in Republica Polona, fie ele noi sau de ocazie, fabricate pe teritoriul national sau importate din alte state membre.

34. In al doilea rand, trebuie sa se faca diferenta intre doua categorii de autovehicule, si anume, pe de o parte, cele care sunt vandute de ocazie in cursul a doi ani calendaristici de la data fabricatiei, anul fabricatiei fiind considerat primul an calendaristic din aceasta perioada, si, pe de alta parte, cele care sunt vandute de ocazie ulterior acestei perioade de doi ani.

35. Mai intai, in ceea ce priveste autoturismele vandute noi sau de ocazie in respectiva perioada de doi ani, rezulta din ordinul din 2004, dupa cum s-a aratat la punctul 13 din prezenta hotarare, ca acestea sunt supuse unei accize calculate conform aceluiasi nivel. In ceea ce priveste autovehiculele de ocazie care au mai putin de doi ani vechime, instanta nationala este cea careia ii revine sarcina sa verifice, mai ales in lumina decretului din 2004, daca acestea suporta, in privinta accizelor, o sarcina identica in virtutea faptului ca valoarea reziduala a accizelor, incorporata in valoarea de piata a autovehiculelor de ocazie inmatriculate in Polonia, este egala cu valoarea accizelor care se aplica autovehiculelor de ocazie similare provenind din alt stat membru decat Republica Polona. (…)

37. In schimb, in ceea ce priveste accizele aplicate autovehiculelor de ocazie vandute dupa mai mult de doi ani de la data fabricatiei, nivelul accizelor este calculat dupa formula prevazuta la articolul 7 din decretul din 2004. Dupa cum a subliniat Comisia, fara a fi contrazisa de guvernul polonez, aplicarea acestei formule conduce la cresterea respectivului nivel in functie de vechimea autovehiculului.

38. Or, instanta de trimitere este cea care trebuie sa analizeze daca o astfel de crestere a respectivului nivel priveste doar autovehiculele de ocazie provenind din alte state membre decat Republica Polona si daca, in schimb, in cazul autovehiculelor de ocazie inmatriculate in stare noua in Polonia, nivelul accizelor reziduale incorporat in valoarea unui astfel de autovehicul ramane constant.

39. Intr-o astfel de situatie, argumentele prezentate de guvernul polonez pentru a justifica diferenta de taxare nu pot fi admise. In primul rand, guvernul polonez a prezentat considerente privind mediul, apoi a exprimat banuiala ca, intr-un mare numar de cazuri, pretul de cumparare declarat autoritatilor este mult mai mic decat pretul platit efectiv si, in final, a precizat ca respectiva diferenta nu constituie o discriminare, dat fiind ca cifrele arata ca supunerea la plata accizelor a autovehiculelor de ocazie cumparate in celelalte state membre in cursul lunii mai 2004 a fost urmata de o crestere imediata si foarte importanta a acestor achizitii.

40. Intr-adevar, din jurisprudenta Curtii rezulta ca un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decat daca este organizat astfel incat sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor impozite mai mari decat produsele nationale si, prin urmare, sa nu produca in niciun caz efecte discriminatorii (hotararea Haahr Petroleum, citata anterior, pct. 34, si hotararea din 23 octombrie 1997, Comisia/Grecia, C-375/95, Rec., p. I-5981, pct. 29).

41. Din considerentele precedente rezulta ca la a doua si la a treia intrebare trebuie sa se raspunda ca articolul 90 primul paragraf CE trebuie interpretat in sensul ca se opune unei accize in masura in care valoarea accizei aplicate vehiculelor de ocazie mai vechi de doi ani achizitionate in alt stat membru decat cel care a instituit acciza depaseste valoarea reziduala a aceleiasi accize incorporata in valoarea de piata a vehiculelor similare inmatriculate anterior in statul membru care instituie acciza. Este de competenta instantei de trimitere sa analizeze daca reglementarea in cauza in actiunea principala, in special aplicarea articolului 7 din decretul din 2004, produce un astfel de efect”.

3.2.3. Tot in materia accizelor interne aplicate autoturismelor second-hand cu prilejul inmatricularii pentru prima data in Polonia, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a pronuntat Hotararea din 17 iulie 2008 in cauza C-426/07, avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 234 TCE de Wojewodzki Sad Administracyjny w Białymstoku (Polonia), prin Decizia din 27 iunie 2007, primita de Curte la 14 septembrie 2007, in procedura Dariusz Krawczynski impotriva Dyrektor Izby Celnej w Białymstoku, hotarare in care a retinut urmatoarele:

“27. Instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca o acciza care se aplica oricarei vanzari de autovehicule inainte de prima lor inmatriculare pe teritoriul national este contrara articolului 90 CE, in masura in care vanzarea de autovehicule de ocazie deja inmatriculate pe teritoriul polonez este scutita de plata acestei accize.

28. Asadar, trebuie sa se verifice daca un astfel de regim nu conduce la o impozitare superioara a vehiculelor de ocazie importate dintr-un alt stat membru decat Republica Polona, si, in consecinta, neinmatriculate pe teritoriul polonez, fata de cea a autovehiculelor de ocazie care se afla deja pe piata nationala si care sunt inmatriculate in Polonia.

29. Cu titlu introductiv, trebuie sa se sublinieze ca o acciza precum cea instituita prin reglementarea nationala in cauza in actiunea principala intra in sfera regimului general intern de impozitare a marfurilor si trebuie, in consecinta, analizata in raport cu articolul 90 CE (a se vedea in acest sens Hotararea din 18 ianuarie 2007, Brzezinski, C-313/05, Rep., p. I-513, pct. 24).

30. Or, trebuie sa se aminteasca faptul ca s-a statuat de catre Curte ca articolul 90 CE reprezinta in cadrul Tratatului CE o completare a dispozitiilor privind eliminarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent. Aceasta dispozitie are drept obiectiv asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre (Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 27 si jurisprudenta citata).

31. In materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE vizeaza garantarea neutralitatii depline a impozitelor interne fata de concurenta dintre produsele care se afla deja pe piata interna si produsele din import (Hotararea din 20 septembrie 2007, Comisia/Grecia, C-74/06, Rep., p. I-7585, pct. 24 si jurisprudenta citata).

32. In plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decat daca este organizat astfel incat sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor impozite mai mari decat produsele nationale si, prin urmare, sa nu produca in niciun caz efecte discriminatorii (Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 40 si jurisprudenta citata).

33. In acest context, trebuie sa se verifice daca acciza in cauza in actiunea principala se aplica in acelasi mod atat vanzarii unui autovehicul de ocazie importat, cat si vanzarii unui autovehicul de ocazie deja inmatriculat in Polonia, aceste doua categorii de vehicule reprezentand produse similare in sensul articolului 90 primul paragraf CE.

34. In cadrul acestei comparatii, trebuie sa se distinga intre doua categorii de autovehicule, si anume, pe de o parte, cele care sunt vandute de ocazie in cursul a doi ani calendaristici de la data fabricatiei, anul fabricatiei fiind considerat primul an calendaristic din aceasta perioada, si, pe de alta parte, cele care sunt vandute de ocazie ulterior acestei perioade de doi ani (Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 34).

35. In ceea ce priveste autoturismele vandute noi sau de ocazie in respectiva perioada de doi ani, rezulta din Decretul din 2004 ca acestea sunt supuse unei accize calculate conform aceluiasi nivel (a se vedea in acest sens Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 35).

36. In ceea ce priveste autovehiculele de ocazie care au mai putin de doi ani vechime, instanta nationala este cea careia ii revine sarcina sa verifice, mai ales in lumina Decretului din 2004, daca acestea suporta, in privinta accizelor, o sarcina identica in virtutea faptului ca valoarea reziduala a accizelor, incorporata in valoarea de piata a autovehiculelor de ocazie inmatriculate in Polonia, este egala cu valoarea accizelor care se aplica autovehiculelor de ocazie similare provenind din alt stat membru decat Republica Polona (Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 36).

37. In schimb, in ceea ce priveste accizele aplicate autovehiculelor de ocazie vandute dupa mai mult de doi ani de la data fabricatiei, nivelul accizelor este calculat dupa formula prevazuta la articolul 7 din Decretul din 2004. Aplicarea acestei formule conduce la cresterea respectivului nivel in functie de vechimea autovehiculului (a se vedea in acest sens Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 37).

38. Or, instanta de trimitere este cea care trebuie sa analizeze daca o astfel de crestere a respectivului nivel priveste doar autovehiculele de ocazie provenind din alte state membre decat Republica Polona si daca, in schimb, in cazul autovehiculelor de ocazie inmatriculate in stare noua in Polonia, nivelul accizelor reziduale incorporat in valoarea unui astfel de autovehicul ramane constant (Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 38).

39. Avand in vedere cele de mai sus, trebuie sa se raspunda la a doua intrebare ca articolul 90 primul paragraf CE trebuie interpretat in sensul ca se opune unei accize, precum cea in cauza in actiunea principala, in masura in care valoarea accizei aplicate vanzarii inainte de prima inmatriculare a vehiculelor de ocazie importate dintr-un stat membru depaseste valoarea reziduala a aceleiasi accize incorporata in valoarea de piata a vehiculelor similare inmatriculate anterior in statul membru care instituie acciza. Este de competenta instantei de trimitere sa analizeze daca reglementarea in cauza in actiunea principala, in special aplicarea articolului 7 din Decretul din 2004, produce un astfel de efect”.

3.3. Comunicatele Comisiei europene in legatura cu reglementarea romana a taxei de poluare

3.3.1. Comunicatul din 9 decembrie 2008

Ca urmare a numeroaselor e-mailuri primite de la cetatenii romani, Comisia Europeana – Directia Generala Impozitare si Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie 2008 urmatoarele precizari:

La nivelul Uniunii Europene nu exista o armonizare a taxei percepute pentru inmatricularea automobilelor. Asadar, statele membre pot decide unilateral in ce priveste cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectand in acelasi timp principiul nediscriminarii.

Romania poate sa mentina taxa de inmatriculare pentru automobile si poate sa stabileasca un nivel oricat de ridicat al acesteia (de exemplu, in Danemarca, o taxa similara se ridica la 180% din valoarea automobilului). Cu alte cuvinte, nu exista o regula comunitara care sa constranga Romania sa elimine taxa de inmatriculare pentru masinile noi sau vechi. De asemenea, nu exista un regulament comunitar care sa reglementeze nivelul acestei taxe.

Comisia Europeana este la curent cu dificultatile pe care cetatenii europeni le intampina in ce priveste taxele de inmatriculare percepute in statele membre ale Uniunii Europene. In data de 5 iulie 2005 Comisia a prezentat o propunere de directiva care, printre altele, include abolirea taxelor de inmatriculare pentru automobile pe o perioada tranzitorie intre cinci si zece ani.

In plus, propunerea presupune crearea unui sistem de rambursare pentru taxele percepute automobilelor care, dupa ce au fost inmatriculate intr-un stat membru, sunt ulterior exportate sau transferate permanent in alt stat membru. Aceasta masura are un scop dublu: evitarea platii de doua ori a taxelor de inmatriculate si perceperea taxelor de inmatriculare in concordanta cu utilizarea automobilului in respectivul stat membru. Desi pentru adoptarea legislatiei comunitare in domeniul impozitarii este necesara obtinerea unanimitatii in Consiliu, Comisia ramane increzatoare ca statele membre vor coopera pentru eliminarea ultimelor obstacole de impozitare de pe piata interna”.

Potrivit notei nr. 1 care insoteste acest comunicat, “Curtea Europeana de Justitie a decis ca Articolul 90 al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene nu poate fi invocat pentru a limita nivelul excesiv al taxarii si ca statele membre pot stabili cuantumul taxelor dupa cum considera necesar. Vezi Decizia Curtii din 11 decembrie 1990 in cazul C-47/88, Comisia Comunitatilor Europene versus Regatul Danemarcei, ECR 1990, p. I-04509, pct. 10″.

3.3.2. Comunicatul din 25 iunie 2009

In urma modificarilor aduse la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, inclusiv prin introducerea scutirii de la plata taxei de poluare a unor categorii de autovehicule noi, Comisia Europeana a emis un nou comunicat, inregistrata sub nr. IP/09/1012, la Bruxelles, 25 iunie 2009, prin care Comisia Europeana a solicitat Romaniei sa isi modifice legislatia in ceea ce priveste aplicarea taxei pe poluare pentru autoturisme.

Conform acestui comunicat: “Comisia Europeana a solicitat Romaniei informatii in legatura cu legislatia acesteia privind aplicarea unei taxe pe poluare pentru autoturisme. Comisia considera ca prevederile legislatiei romanesti, conform carora taxa pe poluare se suspenda pentru anumite autovehicule, insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie, protejand industria nationala a autovehiculelor noi”. Aceasta solicitare a fost transmisa sub forma unei “scrisori de somare”, prima etapa a procedurii de incalcare a dreptului comunitar prevazuta la articolul 226 din Tratatul CE. Daca nu primeste un raspuns satisfacator in termen de doua luni, Comisia poate trece la a doua etapa a procedurii (emiterea unui aviz motivat) si, in final, poate prezenta cazul in fata Curtii de Justitie.

Conform legislatiei romanesti in vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro 4, cu o capacitate cilindrica de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata taxei pe poluare in Romania daca se inmatriculeaza pentru prima data in orice stat din Uniunea Europeana in perioada 15 decembrie 2008-15 decembrie 2009. Aceeasi legislatie prevede totodata dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe.

Comisia a primit un numar foarte mare de plangeri in urma acestor modificari din legislatia romaneasca. Prin prezentul comunicat de presa, Comisia doreste sa informeze publicul in legatura cu rezultatul investigatiilor pe care le-a efectuat in privinta legislatiei romanesti.

Comisia sprijina masurile politice care urmaresc promovarea masinilor mai putin poluante.

In calitate de gardian al tratatelor insa, Comisia trebuie sa se asigure ca aceste masuri sunt compatibile cu dreptul comunitar. Din acest punct de vedere, modul in care este formulata legislatia romaneasca pare a avea un efect protectionist la nivelul industriei nationale a autovehiculelor noi.

In conformitate cu jurisprudenta constanta a Curtii de Justitie Europene, statele membre pot prevedea taxarea diferentiata a unor produse similare, cu conditia ca aceasta sa se bazeze pe criterii obiective si sa nu aiba ca efect protejarea productiei nationale. In opinia Comisiei, criteriul “primei inmatriculari” nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor In anumite cazuri, acesta ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre.

Intr-adevar, in urma aplicarii cerintei de “prima inmatriculare”, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca, care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe. Pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare, care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceeasi perioada, dar nu pentru prima data, si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale.

Dosarul este inregistrat la Comisie cu numarul de referinta 2009/2002″.

Acest comunicat al Comisiei are drept efect punerea in intarziere prin intermediul careia Comisia a declansat impotriva Romaniei prima etapa a fazei precontencioase a actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor, in ceea ce priveste compatibilitatea legislatiei romanesti care vizeaza taxarea autovehiculelor second-hand in Romania cu art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene.

Scrisoarea de punere in intarziere declanseaza prima etapa a fazei precontencioase a actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor, autoritatile romane avand la dispozitie un termen de 2 luni de la primirea respectivei scrisori pentru a comunica pozitia lor. In cazul in care Comisia va considera ca pozitia transmisa nu prezinta suficiente argumente in sensul asigurarii respectarii dreptului comunitar, ar putea decide sa transmita Romaniei un aviz motivat, declansand astfel cea de-a doua si ultima etapa a fazei precontencioase a actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor. In functie de raspunsul primit din partea statului in cauza, Comisia poate decide sesizarea Curtii de Justitie.

Astfel, la data de 26 iunie 2009, autoritatilor romane le-a fost comunicata scrisoarea de punere in intarziere prin intermediul careia Comisia Europeana a declansat impotriva Romaniei prima etapa a fazei precontencioase a actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor.

Este important de mentionat ca si anterior, in anul 2007, Comisia a declansat o procedura similara determinata la acel moment de prevederile Codului fiscal referitoare la taxa de prima inmatriculare. Astfel, Comisia Europeana a adresat in luna martie 2007 o scrisoare de punere in intarziere statului roman in cuprinsul careia se aprecia ca taxa de prima inmatriculare contravenea Tratatului de aderare si jurisprudentei Curtii Europene.

Examinand pozitia Comisiei Europene, Guvernul a initiat modificari legislative menite sa modifice natura juridica a taxei auto, astfel ca aceasta a primit o noua denumire – taxa de poluare – si o noua calificare juridica – taxa de mediu, prin adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008 privind taxa de poluare, care a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2008.

Adoptarea de catre Guvern a acestei ordonante a determinat retragerea de catre Comisia Europeana a propunerii de decizie pentru sesizarea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene.

Dar Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 a suferit modificari succesive prin Ordonanta de Urgenta nr. 208/2008 (ulterior abrogata), prin Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, care a intrat in vigoare la data de 15 decembrie 2008, si, ulterior, prin Ordonanta de Urgenta nr. 7/2009.

4. Obligativitatea respectarii dreptului comunitar si prioritatea acestuia fata de reglementarile interne

Prin Legea nr. 157/2005, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, Romania a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana.

Efectele acestei ratificari sunt reglementate de art. 148 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, astfel cum a fost republicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitii conform carora:

”(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(…)

(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2).”

Caracterul i,perativ al obligatiei respectarii dispozitiilor cuprinse in tratatele ratificate de statul roman rezulta si din dispozitiile art. 11 alin. (1) din Constitutia Romaniei, conform carora statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

In raport cu dispozitiile din Constitutia Romaniei mentionate, aplicarea dispozitiilor din legile interne se va face in conformitate cu dispozitiile obligatorii din dreptul Uniunii Europene, respectiv din dreptul comunitar.

In concluzie, incepand cu data aderarii, 1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea asa numitului “acquis comunitar” – astfel cum este definit prin art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1367/2000, privind constituirea si functionarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozitiilor si principiilor Constitutiei Romaniei cu acquisul comunitar, in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 30 din 17 ianuarie 2001, definitie a acquisul comunitar conform careia acesta include, intre alte acte normative, “dispozitiile Tratatului instituind Comunitatea Europeana, semnat la 25 martie 1957 la Roma, si ale Tratatului privind Uniunea Europeana, semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht, ambele republicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. C340 din 10 noiembrie 1997“.

5. Competenta instantelor de a evalua conformitatea legislatiei romane cu dispozitiile din dreptul comunitar si de a da eficienta acestora.

Cu privire la competenta instantelor de a evalua conformitatea legislatiei romane cu dispozitiile din dreptul comunitar, amintim ca in dispozitivul hotararii Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene din 9 martie 1978, data in cauza Administrazione delle finanze dello Stato/Simmenthal, nr. C 106/77, s-a statuat ca “judecatorul national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau a astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional.”

Data fiind aceasta opinie explicita a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene – a carei jurisprudenta este obligatorie pentru instantele nationale in interpretarea dreptului comunitar – instantele romane de drept comun sunt competente sa procedeze, in executarea obligatiei de a asigura realizarea efectului deplin al dreptului comunitar, la inlaturarea de la aplicare a oricarei dispozitii contrare a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau a astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional.

6. Analiza situatiei din speta

In functie de principiile si reglementarile mentionate anterior, precizam ca in prezenta cauza, reclamantul a solicitat obligarea paratei DGFP Suceava – Administratia Finantelor Publice a Municipiului Suceava la restituirea taxei de poluare platite de reclamant pentru inmatricularea pentru prima data in Romania a unui autoturism second-hand, importat din Germania, marca AUDI A4, fabricat in anul 1995.

Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificari, in special cu privire la cuantumul taxei, modificari indicate mai sus, iar potrivit acestor modificari:

- in perioada 1 iulie 2008 – 18 februarie 2009 se aplica taxele stabilite conform anexelor la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, in varianta initiala, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, modificarile legislative succesive operate in aceasta perioada dispunand restituirea diferentelor platite in plus in raport cu taxa initiala;

- incepand cu data de 19 februarie 2009 se aplica taxele stabilite conform Ordonantei de Urgenta nr. 7/2009.

In acest context, in prezenta cauza sunt incidente dispozitiile Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008, in varianta ulterioara datei de 1 iulie 2008.

6.1. In vederea stabilirii calitatii procesuale pasive in cazul litigiilor privind cererile de restituire a taxei de poluare trebuie avut in vedere cadrul legal specific acestor litigii, respectiv dispozitiile art. 1 alin. (1) si ale art. 7 din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008.

Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, “prezenta ordonanta de urgenta stabileste cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumita in continuare taxa, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu si se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu, in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului“.

Conform art. 7 din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, “stabilirea, verificarea, colectarea si executarea silita, inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de catre contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare“.

Din aceste dispozitii legale rezulta ca taxa de poluare este calculata, stabilita si impusa prin acte emise de organele fiscale, iar contestarea ei este posibila numai in fata organelor fiscale, cu respectarea dispozitiilor din Codul de Procedura Fiscala.

Pe de alta parte, din dispozitiile art. 1 alin. (1) din Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 rezulta in mod indiscutabil ca sumele percepute de statul roman cu titlul de taxa de poluare sunt virate in contul Administratiei Fondului pentru Mediu si ca aceasta autoritate gestioneaza sumele respective.

In acest context, se remarca faptul ca, desi intre reclamantul care a platit taxa de poluare si Administratia Fondului pentru Mediu nu exista niciun raport juridic, o cerere de restituire a unei asemenea taxe – coroborata cu solicitarea anularii actelor administrativ-fiscale prin care a fost stabilita – poate pune si problema raporturilor dintre autoritatea administrativa care a incasat taxa si aceea care gestioneaza sumele incasate cu acest titlu, respectiv Administratia Fondului pentru Mediu.

Reclamantului nu ii poate fi opusa relatia dintre parata DGFP Suceava – Administratia Finantelor Publice a mun. Suceava si Administratia Fondului pentru Mediu, reclamantul avand un raport juridic cu institutia care i-a impus taxa de poluare si i-a refuzat restituirea acesteia.

Insa, in masura in care se solicita restituirea acestei taxe, se considera utila derularea litigiului si in contradictoriu cu Administratia Fondului pentru Mediu, indiferent daca introducerea in cauza a acesteia se face la cererea reclamantului sau printr-o cerere de chemare in garantie formulata de parata.

6.2. Cu privire la fondul litigiului, se remarca, in primul rand, ca reclamantul a invocat dispozitiile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana ca temei al cererii sale.

6.2.1. Aplicabilitatea art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, actualul art. 110

Aplicarea art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana se refera la o discriminare intre impozitele aplicate “produselor altor state membre” si impozitele “interne de orice natura care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare“.

Asadar, discriminarea la care se refera acest text legal are in vedere o comparatie intre nivelul de impozitare al produselor altor state membre ale Uniunii Europene, in comparatie cu nivelul de impozitare al produselor de pe piata interna a statului roman.

Se impune, asadar, constatarea ca art. 90 este aplicabil numai in masura in care bunul astfel impozitat este un produs al “altor state membre” ale Uniunii Europene.

Principiul libertatii de circulatie se aplica atat produselor care provin din statele membre cat si produselor care sunt localizate in cadrul Comunitatii si care au fost importate in mod legal dintr-un stat din afara Comunitatii. In momentul importului initial, aceste produse sunt supuse taxelor vamale conform politicii tarifare comune si formalitatilor administrative, statistice si de igiena corespunzatoare legislatiei UE. In urma acestor proceduri produsele primesc “dreptul la libera circulatie” in cadrul Uniunii Europene.

In principiu, libera circulatie a marfurilor cere statelor membre sa abroge toate masurile ce constituie o bariera in calea comertului in interiorul Comunitatii. Abolirea masurilor nationale restrictive de natura fiscala reprezinta corolarul stabilirii unei Uniuni Vamale ce cuprinde interzicerea taxelor de import si export si orice masuri cu efect echivalent ce afecteaza comertul intre statele membre, precum si stabilirea unui tarif vamal comun fata de state terte (tarile aflate in afara acestei zone).

In acest context se poate retine o eventuala aplicabilitate a dispozitiei art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si o eventuala discriminare fiscala numai in masura in care se dovedeste ca acel autoturism a fost anterior inmatriculat in alt stat membru al Uniunii Europene decat Romania, deoarece acesta este criteriul care determina discriminarea fiscala a taxei de poluare din litigiu.

Reclamantul a facut dovada inmatricularii anterioare a autoturismului in litigiu intr-un al stat membru al Uniunii Europene anterior inmatricularii in Romania, motiv pentru care la solutionarea acestui litigiu se impune raportarea la art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.

6.2.2. Caracterul discriminatoriu al taxei de poluare

6.2.2.1. Art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana nu interzice instituirea unei taxe platite la inmatricularea autoturismelor si nici nu limiteaza cuantumul acesteia.

In al doilea rand, in conformitate cu dispozitiile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, acest text interzice o discriminare intre impozitele aplicate “produselor altor state membre” si impozitele “interne de orice natura care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare“.

Potrivit art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.

De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie.

Asadar, art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana nu interzice introducerea unui impozit de natura interna, ci numai aplicarea lui discriminatorie, si numai in masura in care discriminarea afecteaza produsele altor state membre ale Uniunii Europene.

In acest sens, facem trimitere la par. 47 din Hotararea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene din 5 decembrie 2006 – data in cauzele reunite C-290/05 si C-333/05, Akos Nadasdi:

“47. Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90 par. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai in anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel, par. 67, precum si jurisprudenta acolo citata). Totusi, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile pentru existenta unei asemenea discriminari, impozitarea poate fi discriminatorie in mod indirect, datorita efectelor pe care le produce”.

In mod similar a decis Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene si in par. 27 din hotararea data la 18 ianuarie 2007 in cauza C-313/05, Maciej Brzezinski impotriva Dyrektor Izby Celnejw Warszawie, citata anterior.

De asemenea, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a conchis, in par. 30-32 din Hotararea din 17 iulie 2008 in cauza C-426/07, in procedura Dariusz Krawczynski impotriva Dyrektor Izby Celnej w Białymstoku, ca:

“30. Or, trebuie sa se aminteasca faptul ca s-a statuat de catre Curte ca articolul 90 CE reprezinta in cadrul Tratatului CE o completare a dispozitiilor privind eliminarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent. Aceasta dispozitie are drept obiectiv asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre (Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 27 si jurisprudenta citata).

31. In materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE vizeaza garantarea neutralitatii depline a impozitelor interne fata de concurenta dintre produsele care se afla deja pe piata interna si produsele din import (Hotararea din 20 septembrie 2007, Comisia/Grecia, C-74/06, Rep., p. I-7585, pct. 24 si jurisprudenta citata).

32. In plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decat daca este organizat astfel incat sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor impozite mai mari decat produsele nationale si, prin urmare, sa nu produca in niciun caz efecte discriminatorii (Hotararea Brzezinski, citata anterior, pct. 40 si jurisprudenta citata)”.

Concluzia ce se desprinde din cele expuse mai sus este aceea ca art. 90 nu interzice instituirea unei taxe platite la prima inmatriculare a autovehiculelor.

O alta concluzie ce se poate desprinde este aceea ca – in masura in care taxa respectiva nu este discriminatorie – art. 90 nu limiteaza in niciun fel cuantumul acestei taxe.

Sub acest aspect, se considera extrem de relevant comunicatul Comisiei europene din 9 decembrie 2008, mentionat anterior, conform caruia: la nivelul Uniunii Europene nu exista o armonizare a taxei percepute pentru inmatricularea automobilelor. Asadar, statele membre pot decide unilateral in ce priveste cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectand in acelasi timp principiul nediscriminarii.Romania poate sa mentina taxa de inmatriculare pentru automobile si poate sa stabileasca un nivel oricat de ridicat al acesteia (de exemplu, in Danemarca, o taxa similara se ridica la 180% din valoarea automobilului). Cu alte cuvinte, nu exista o regula comunitara care sa constranga Romania sa elimine taxa de inmatriculare pentru masinile noi sau vechi. De asemenea, nu exista un regulament comunitar care sa reglementeze nivelul acestei taxe”.

6.2.2.2. Este lipsit de relevanta cuantumul taxelor interne aplicate la inmatricularea autovehiculelor anterior intrarii in vigoare a taxei de poluare.

In vederea stabilirii eventualului caracter discriminatoriu al taxei de poluare instituie prin Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008, se impune in prealabil stabilirea termenilor de comparatie in functie de care se stabileste aceasta discriminare.

In acest sens, facem trimitere din nou la hotararea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene din 5 decembrie 2006 – data in cauzele reunite C-290/05 si C-333/05, Akos Nadasdi, par. 48-49:

48. In scopul de a asigura neutralitatea impozitarii interne prin respectarea regulilor de concurenta intre autoturismele uzate aflate deja pe piata nationala si autoturismele similare importate, este necesar sa fie comparate efectele taxei de inmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decat Ungaria cu efectele valorii reziduale a taxei de inmatriculare care afecteaza vehiculele similare inmatriculate deja in Ungaria si carora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicata aceasta taxa.

49. O comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie in Ungaria inainte de intrarea in vigoare a Legii privind taxele de inmatriculare nu este relevanta. Scopul art. 90 nu este acela de a impiedica statele membre sa introduca noi impozite sau sa schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente”.

Aceeasi concluzie este expusa si in par. 32 din hotararea data la 18 ianuarie 2007 in cauza C-313/05, Maciej Brzezinski impotriva Dyrektor Izby Celnej w Warszawie, citata anterior:

32. In vederea garantarii neutralitatii impozitelor interne din perspectiva concurentei dintre autovehiculele de ocazie care se afla deja pe piata nationala si autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decat Republica Polona, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplica primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor inmatriculare”.

In consecinta, ceea ce trebuie sa se compare, conform jurisprudentei Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, este nivelul taxei de poluare aplicate autovehiculelor de ocazie (second-hand) “importate dintr-un alt stat membru decat” Romania cu valoarea reziduala a taxei de poluare aplicata autovehiculelor de ocazie ” care se afla deja pe piata nationala”.

In acest context, dupa cum s-a aratat in hotararea Curtii de Justitie din 5 decembrie 2006, data in cauzele reunite C-290/05 si C-333/05, Akos Nadasdi, in par. 49, rezulta ca nu este relevanta o comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie in Romania inainte de intrarea in vigoare a dispozitiilor privind taxa de poluare, intrucat “scopul art. 90 nu este acela de a impiedica statele membre sa introduca noi impozite sau sa schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente“.

Prin urmare, pentru stabilirea caracterului discriminatoriu al taxei de poluare nu este relevanta compararea efectelor taxei de poluare cu taxarea la care erau supuse autoturismele inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008, prin care a fost instituita taxa de poluare.

6.2.2.3. Taxa de poluare aplicata unui autoturism nou nu poate fi mai mica decat taxa aplicata aceluiasi autoturism, daca ar fi inmatriculat in stare veche (second-hand). Efectele introducerii scutirii de la plata taxei de poluare pentru autovehiculele din categoria EURO 4, cu o capacitate cilindrica de cel mult 2000 cmc, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 (15.02.2010), inclusiv, sunt cele la care ne referim mai jos.

Conform celor aratate anterior, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene impune, in respectarea art. 90, ca in stabilirea cuantumului taxei sa se tina seama de deprecierea reala a autovehiculului taxat, respectiv de vechimea acestuia.

Prin dispozitiile art. III din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008 sunt exceptate de la plata taxei de poluare numai anumite autoturisme noi. Conform acestei reglementari, au fost introduse scutiri de la plata taxei de poluare pentru autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si pentru toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4 care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 (15.02.2010) inclusiv.

Or, in comunicatul din 28 noiembrie 2007 (prin care critica legislatia romana privind taxa de prima inmatriculare, abrogata de la 1 iulie 2008), Comisia Europeana reamintea jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, care “a hotarat ca taxa de inmatriculare platita pentru un vehicul nou face parte din valoarea de piata a acestuia, statele membre avand astfel obligatia de a tine seama de deprecierea reala a vehiculului atunci cand calculeaza respectiva taxa (a se vedea cauzele CEJ Nunes Tadeu, C-345/93, Comisia/Danemarca, C-47/88 si Comisia/Republica Elena, C-375/95). Urmatorul exemplu ilustreaza aplicarea acestor norme: taxa de inregistrare a unui autovehicul de X ani importat intr-un stat membru nu poate fi mai mare decat taxa inclusa in valoarea reziduala a unui vehicul similar inmatriculat acum X ani in respectivul stat membru”.

Criticand legislatia privind taxa de prima inmatriculare, Comisia Europeana a aratat in acelasi comunicat, ca “in conformitate cu legislatia romana, taxa aplicata autovehiculelor uzate nu este redusa proportional cu valoarea deprecierii reale a unor autovehicule similare inmatriculate deja pe piata interna. Dimpotriva, valoarea taxei creste numai pe baza vechimii autovehiculului. Avand in vedere ca taxa de inmatriculare a autovehiculelor din Romania este perceputa o singura data, autovehiculele cele mai impozitate sunt, implicit, autovehiculele second-hand importate. In opinia Comisiei, asemenea modalitati de aplicare a taxei contravin dispozitiilor articolului 90 din Tratatul CE, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeana de Justitie”.

Aceste sustineri sunt pertinente si in privinta taxei de poluare, avand in vedere ca si in privinta acestei taxe este necesara respectarea acelorasi reguli de calcul. Cu alte cuvinte, si taxa de poluare trebuie sa scada pe masura ce autovehiculului are o valoare de circulatie mai redusa.

In consecinta, din aceste sustineri, trebuie sa retinem, in primul rand, ca stabilirea taxei de poluare trebuie facuta in sensul reducerii cuantumului acestei taxe pe masura cresterii vechimii autovehiculului respectiv. Astfel, taxa impusa pentru un autovehicul cu o vechime de 1 an trebuie sa fie mai mare decat taxa impusa unui autovehicul cu aceleasi caracteristice tehnice, dar care are o vechime de 2 ani.

De aici se desprinde concluzia ca o taxa care creste pe masura ce autovehiculul are o vechime mai mare este incompatibila cu art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.

Plecand de la aceste considerente, se observa ca – desi calculul taxei de poluare ia in considerare reducerea taxei in raport cu vechimea autovehiculului, prin aplicarea reducerii procentuale din anexa nr. 3 la Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 – acelasi act normativ, modificat prin Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, a introdus o scutire de la plata taxei de poluare pentru anumite categorii de autovehicule noi si anume acelea care au norma de poluare Euro 4, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 2.000 cmc, in privinta acestor autovehicule taxa de poluare este zero, nefiind datorata.

In acest context, in conditiile in care taxa de poluare este zero pentru un astfel de autoturism in stare noua, inmatriculat pentru prima data in Romania, dispozitiile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene impun ca taxa pentru acelasi autoturism, dar care este rulat (second-hand) si nu este inmatriculat pentru prima data sa nu fie mai mare decat taxa aplicata aceluiasi autoturism in stare noua.

Concluzia concreta a acestei constatari este aceea conform careia daca pentru un autovehicul nou cu norma de poluare Euro 4 si cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 2.000 cmc taxa de poluare este zero, nu se poate impune o taxa mai mare pentru acelasi autovehicul – avand norma de poluare Euro 4 si cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 2.000 cmc – dar care a mai fost rulat, respectiv inmatriculat in alt stat.

Prin introducerea scutirii respective numai pentru autoturismele noi avand caracteristicile enuntate anterior, legislatia romana a taxei de poluare a incalcat reglementarea comunitara, astfel cum este interpretata de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene.

Din acest punct de vedere, se constata caracterul discriminatoriu al taxei de poluare, care este incidenta numai in cazul anumitor categorii de autoturisme noi, excluzand autovehiculele second-hand avand caracteristicile tehnice similare (avand norma de poluare Euro 4 si cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 2.000 cmc).

Se observa, insa, ca reclamantul nu a inmatriculat un autovehicul second-hand avand aceste caracteristici tehnice, ci un autovehicul cu norma de poluare Euro 2.

In acest context, se impune analizarea reglementarii taxei de poluare si in raport cu cerintele de neutralitate a impozitarii impuse de art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.

Conform par. 27-29 din hotararea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene din 18 ianuarie 2007 data in cauza C-313/05, Maciej Brzezinski impotriva Dyrektor Izby Celnej w Warszawie – in care s-a retinut ca “articolul 90 CE reprezinta in cadrul Tratatului CE o completare a dispozitiilor privind eliminarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent. Aceasta dispozitie are drept obiectiv asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre (hotararea din 15 iunie 2006, Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 si C-41/05, Rec., p. I-5293, pct. 55 si jurisprudenta citata, precum si hotararea Nadasdi si Nemeth, citata anterior, pct. 45).

28. De asemenea, in materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, Curtea a considerat ca articolul 90 CE vizeaza garantarea neutralitatii depline a impozitelor interne fata de concurenta dintre produsele care se afla deja pe piata interna si produsele din import (a se vedea hotararea din 29 aprilie 2004, Weigel, C-387/01, Rec., p. I-4981, pct. 66 si jurisprudenta citata, precum si hotararea Nadasdi si Nemeth, citata anterior, pct. 46).

29. Conform unei jurisprudente consacrate, exista o incalcare a articolului 90 primul paragraf CE atunci cand impozitul aplicat produsului de import si cel aplicat produsului national similar sunt calculate diferit si dupa metode diferite, care conduc, fie chiar si in cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (a se vedea hotararea Weigel, citata anterior, pct. 67 si jurisprudenta citata). Astfel, in temeiul respectivei dispozitii, accizele asupra produselor provenind din alte state membre nu pot fi superioare celor aplicate produselor nationale similare. (…)”

Examinand neutralitatea taxei de poluare – cu referire la reglementarea taxei de poluare ulterioara datei de 15 decembrie 2009 – se considera deosebit de relevante alegatiile Comisiei Europene din comunicatul din 25 iunie 2009, prin care Comisia Europeana a solicitat Romaniei sa isi modifice legislatia in ceea ce priveste aplicarea taxei pe poluare pentru autoturisme.

Conform acestui comunicat, facand referire la jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, Comisia a aratat ca “statele membre pot prevedea taxarea diferentiata a unor produse similare, cu conditia ca aceasta sa se bazeze pe criterii obiective si sa nu aiba ca efect protejarea productiei nationale. In opinia Comisiei, criteriul “primei inmatriculari” nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor In anumite cazuri, acesta ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre.

Intr-adevar, in urma aplicarii cerintei de “prima inmatriculare”, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca, care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe. Pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare, care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceeasi perioada, dar nu pentru prima data, si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale”.

In acelasi comunicat, Comisia si-a exprima opinia, considerand ca “prevederile legislatiei romanesti, conform carora taxa pe poluare se suspenda pentru anumite autovehicule, insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie, protejand industria nationala a autovehiculelor noi”.

In acest context, se amintesc dispozitiile art. III din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, prin care au fost introduse scutiri de la plata taxei de poluare pentru autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si pentru toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4 care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 (15.02.2010) inclusiv.

Conform prevederilor din Ordonanta de Urgenta nr. 117/2009, dispozitiile art. III din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008, prin care au fost introduse scutiri de la plata taxei de poluare pentru autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si pentru toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, sunt aplicabile si perioadei 01.01.2010 – 15.02.2010.

Conform continutului preambulului Ordonantei de Urgenta nr. 218/2008, Guvernul Romaniei a precizat ca a avut in vedere, in adoptarea acestei ordonante de urgenta, intre altele, “faptul ca Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare”.

In raport cu acest preambul se impune a fi evaluate si efectele scutirilor de la plata taxei de poluare pentru autoturismele avand anumite caracteristice tehnice, caracteristici pe care le are cvasitotalitatea autoturismelor construite in Romania.

Or, se constata, sub acest aspect – conform datelor prezentate pe pagina oficiala de Internet a singurului producator roman de autovehicule pentru anul 2009, Dacia Renault – ca totalitatea autoturismelor construite in Romania in anul 2009 au caracteristicile tehnice care le exclud de la aplicarea taxei de poluare, si anume au norma de poluare Euro 4, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 2.000 cmc.

Or, trebuie reamintit ca instanta de la Luxemburg a aratat, in cauza C-313/05, Maciej Brzezinski, par. 29, ca exista o incalcare a articolului 90 primul paragraf CE atunci cand impozitul aplicat produsului de import si cel aplicat produsului national similar “sunt calculate diferit si dupa metode diferite, care conduc, fie chiar si in cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (a se vedea hotararea Weigel, citata anterior, pct. 67 si jurisprudenta citata)”.

Se constata, astfel, ca reglementarea taxei de poluare – astfel cum a fost modificata prin introducerea scutirii prevazute de art. III din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008 – are caracter indirect discriminatoriu, protejand produsele nationale similare, respectiv autoturismele din productia interna.

Caracterul indirect al discriminarii fiscale rezulta din aceea ca, fara a se face referire la imprejurarea producerii in Romania a acestor autovehicule, reglementarea permite scutirea de la plata taxei de poluare pentru autoturismele care au caracteristicile tehnice similare celor produse in Romania, aplicandu-se asadar numai celorlalte autoturisme ce urmeaza a fi inmatriculate in Romania.

Este irelevant, sub acest aspect, faptul ca favorizarea fiscala nu vizeaza numai autoturismele din productia interna, ci si pe cele avand aceleasi caracteristici tehnice si care sunt produse in afara Romaniei, de exemplu autoturismele noi, cu norma de poluare Euro 4 si cilindree de pana la 2000 cmc produse in Germania sau in Franta.

Se observa, in acest sens, asemanarea reglementarii taxei de poluare cu taxa de inmatriculare auto franceza, criticata de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene in cauza C112/84, Michel Humblot, in care sarcina fiscala era stabilita in functie de anumite caracteristici tehnice la un nivel gradual de maxim 1100 franci francezi pentru acele autovehicule care aveau caracteristicile tehnice similare celor produse in Franta, in timp ce sarcina fiscala pentru autovehiculele ce nu se incadrau in aceasta categorie era in cuantum de 5000 de franci francezi. In aceasta hotarare, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a aratat ca “desi sistemul francez nu include in mod formal o diferentiere intre marfuri in functie de originea lor, discrimineaza in mod indirect, intrucat clasificarea, cuprinzand taxele cele mai mari, a fost fixata la un asemenea nivel incat numai autovehiculele importate pot fi subiectul acesteia”.

Este irelevant, din acest punct de vedere si faptul ca reclamantul a contestat taxa de poluare aplicata pentru inmatricularea unui autovehicul cu norme de poluare Euro 2, intrucat caracterul protectionist si discriminatoriu al taxei de poluare se apreciaza in raport cu fiecare autovehicul aflat in concurenta cu autovehiculele din productia interna, deci inclusiv in raport cu autovehiculele cu norme de poluare inferioare celor cu care sunt dotate autovehiculele din productia interna.

Instituind o taxa care este susceptibila a se aplica, prin ipoteza, numai autovehiculelor care nu sunt produse in anul 2009 in Romania – taxa care este datorata numai cu prilejul primei inmatriculari in Romania, deci care nu poate viza autovehiculele din productia interna care au fost deja inmatriculate anterior intrarii in vigoare a taxei de poluare, indiferent ce norme de poluare respecta – reglementarea art. III din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008 constituie o piedica fiscala discriminatorie aplicabila tuturor autoturismelor second-hand, indiferent de norma de poluare cu care sunt dotate.

Prin aceasta reglementare este infranta neutralitatea taxei de poluare, al carei efect este chiar cel interzis de art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, si anume protejarea productiei nationale de bunuri similare. Reiteram concluzia Comisiei europene, potrivit careia “statele membre pot prevedea taxarea diferentiata a unor produse similare, cu conditia ca aceasta sa se bazeze pe criterii obiective si sa nu aiba ca efect protejarea productiei nationale“.

In conditiile impozitarii discriminatorii a autovehiculelor, impozitare care favorizeaza autovehiculele noi din productia interna, trebuie retinut caracterul intemeiat al actiunii reclamantului si incalcarea art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana prin instituirea scutirii prevazute de art. III din Ordonanta de Urgenta nr. 218/2008.

Consecinta acestei constatari a fost indicata la punctul 5 din prezentele considerente, fiind in acord cu dispozitivul hotararii Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene din 9 martie 1978, data in cauza Administrazione delle finanze dello Stato/Simmenthal, nr. C 106/77, in care s-a statuat ca “judecatorul national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau a astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional”.

Data fiind aceasta opinie explicita a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene – a carei jurisprudenta este obligatorie pentru instantele nationale in interpretarea dreptului comunitar – apreciem ca instanta este competenta sa procedeze, in executarea obligatiei de a asigura realizarea efectului deplin al dreptului comunitar, la inlaturarea de la aplicare a oricarei dispozitii contrare a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau a astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional.

In consecinta, fata de caracterul discriminatoriu al reglementarii taxei de poluare aplicabile reclamantului, aceasta reglementare urmeaza a fi inlaturata ca fiind in contradictie cu dispozitiile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.

In drept, motivez prezenta solicitare pe dispozitiile:

- art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei, care statueaza ca „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

- art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene (textul din 1957), respectiv art. 95 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, (textul consolidat dupa amendarea acestuia prin Actul Unic European din 17-28 februarie 1986 si prin Tratatul privind Uniunea Europeana (cunoscut ca Tratatul de la Maastricht) din 7 februarie 1992, care statueaza ca ”Nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne, de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare. In plus, nici un stat membru nu supune produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de natura sa protejeze indirect alte produse.”

- art. 234 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene.

In consecinta, prevederile mentionate din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene limiteaza libertatea statelor in materie fiscala, prin interzicerea taxelor discriminatorii si protectioniste. Astfel, art. 90 (art. 95) interzice discriminarea fiscala intre produsele importate si cele provenind de pe piata interna si care sunt de natura similara. Mai concret, esenta acestei taxe interzise este ca perceperea ei este determinata de traversarea granitei de catre autoturismul supus taxei, dintr-o tara comunitara, in Romania.

Taxa speciala a fost introdusa prin OUG 50/2008, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 iulie 2008, taxa care se datoreaza cu ocazia primei inmatriculari in Romania a unui autoturism sau autovehicul comercial. Potrivit acestei regelementari, in vigoare la data importului autoturismului de catre subsemnatul, cuantumul acestei taxe a fost calculat dupa formula prevazuta de OUG 50/2008. Aceasta taxa speciala nu este perceputa pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania, stat comunitar de la 1.01.2007, fiind perceputa numai pentru autoturismele inmatriculate in celelalte state comunitare si reinmatriculate in Romania, dupa aducerea lor in tara.

Care este evidenta conformitatii noii ”taxe de poluare” cu prevederile art. 90 TCE, in conditiile in care campul de aplicare al dispozitiilor art. 4 din O.U.G. nr. 58/2008 (art. 4. – Obligatia de plata a taxei intervine: cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania) este similar cu cel stipulat in precedentele dispozitii ale art. 214 Cod fiscal (potrivit dispozitiilor abrogate ale art. 2141 – 2143 C. foscal si pct. 311 – 312 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule se plateste cu ocazia primei inmatriculari in Romania)? O veritabila “taxa de poluare“, asa cum se regaseste in legislatiile altor state comunitare, ar fi trebuit sa ia in considerare totalitatea autovehiculelor aflate in circulatie, indiferent de momentul inmatricularii, pentru a evita o noua situatie de discriminare intre autovehiculele deja inmatriculate in Romania, pe de o parte, si de autovehiculele noi care urmeaza a fi inmatriculate si autovehiculele second-hand importate din spatiul comunitar, pe de alta parte.

Diferenta de aplicare a taxei demonstreaza un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in Romania din Comunitatea Europeana in scopul reinmatricularii lor in Romania, in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de provenienta, in timp ce pentru reinmatricularea autovehiculelor inmatriculate deja in Romania, taxa nu se mai percepe.

Conform principiilor dreptului comunitar stipulate in art. 148 alin. 2 si alin. 4 din Constitutia Romaniei, obligatorii instantelor judecatoresti romane si autoritatilor cu competente de legiferare, prin introducerea ”taxei de poluare speciala pentru autoturisme si autovehicule” prin redenumirea ”taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule” in legislatia interna, s-au incalcat in mod direct dispozitiile mentionate ale Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.

Ca urmare a efectului direct a art. 90 (95) paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, reglementarile prevazute de art. 4 si urm. din O.U.G. nr. 58/2008 sunt inaplicabile in dreptul intern, determinand restituirea taxei speciale in achitate pentru reinmatricularea autoturismului de subsemnata, la bugetul statului.

Instanta trebuie sa faca distinctia intre cele doua forme principale ale taxei de poluare aplicate succesiv in timp: varianta A, aplicabila in temeiul O.U.G. nr. 50/2008; varianta B (taxa dubla sau tripla fata de varianta initiala), aplicabila in temeiul O.U.G. nr. 50/2008 modificata prin O.U.G nr. 218/2008 si O.U.G. nr. 7/2009.

Instanta trebuie sa aiba in vedere, in sustinerea cererii de sesizare, mecanismul particular al taxei de poluare din Romania – taxa scade pe masura ce vechimea autoturismului creste – sau faptul ca nu exista dovezi concrete ale folosirii sumelor prelevate cu acest titlu pentru protectia mediului inconjurator, precum si ca principiul “poluatorul plateste” este aplicat discriminatoriu, intrucat platesc taxa de poluare doar proprietarii autoturismelor inmatriculate dupa 1 iulie 2008, ceea ce ridica dubii in privinta validitatii criteriului “primei inmatriculari“.

Totusi impunerea taxei de poluare pentru autovehiculele care urmeaza a fi inmatriculate in tara nu a eliminat caracterul discriminatoriu. Aceasta, deoarece, pe de o parte, si in continuare, taxa urmeaza a fi achitata numai pentru unele categorii de autovehicule, iar pentru altele nu (cum sunt cele din categoria L, adica cele cu doua sau trei roti, precum si autovehiculele de teren), iar, pe de alta parte, aceasta taxa se plateste numai pentru acele autoturisme care nu au fost pana acum inregistrate, si nu pentru cele care ruleaza, poate de zeci de ani si care polueaza, in continuare, fara nicio obligatie de a raspunde pentru acest motiv (autovehicule care reprezinta, de fapt, majoritatea autovehiculelor). Principiul ”poluatorul plateste” este aplicat discriminatoriu. Dupa cum se poate cu usurinta observa, principiul ”poluatorul plateste” este reinterpretat de Guvern si transformat in principiul ”unii poluatori platesc”. Astfel, desi este evident ca toate autoturismele si autovehiculele aflate in parcul auto din Romania polueaza, doar o parte din autoturismele inmatriculate in Romania dupa data de 01.07.2008 platesc o taxa considerata de guvernanti drept o taxa de mediu.

In aceste conditii, statul roman incurajeaza, in continuare, achizitionarea autoturismelor deja inregistrate in Romania, impiedicandu-se, practic, introducerea in tara a unor masini, care probabil ar polua mai putin.

Totodata, consideram ca scopul introducerii (si mentinerii) acestei taxe nu a fost si nu este acela de a gasi fonduri pentru remedierea prejudiciului cauzat de poluare, ci incasarea unui numar mai mare de taxe si, daca se poate, un cuantum mai mare. Astfel, persoanele, care considera, ca, pana la urma, s-a eliminat caracterul ilegal al acestei taxe, gresesc.

Mai mult decat atat, datorita faptului ca pentru o prelevare de tipul taxei de poluare jurisprudenta Curtii de Justitie Europene nu este suficient de clara, apreciem ca ar fi nevoie de sesizarea Curtii prin intermediul unei actiuni preliminare, in scopul lamuririi raportului dintre dispozitiile O.U.G. nr. 50/2008 si cele ale art. 110 din TCE.

Putem constata lipsa de celeritate sau de interes a mecanismului legislativ european, in conditiile in care la nivelul Comisiei Europene, exista, inca din 2005, un proiect de directiva privind eliminarea dublei taxari privind inmatricularea autoturismelor in statele membre, atunci cand acestea sunt exportate/transferate in alt stat membru dupa efectuarea primei inmatriculari, scopul directivei fiind si inlaturarea obstacolelor de taxe in cadrul pietei interne.

Solicitam Tribunalului Suceava, in contradictoriu cu Ministerul Finantelor Publice, D.G.F.P. Suceava, A.F.P. Suceava, sa sesiseze CJUE sa raspunda la urmatoarele intrebari:

1. Contravin dispozitiile O.U.G. nr. 50/2008 cu modificarile ulterioare dispozitiilor art. 90 din Tratatul CE, actualul art. 110 din TCE se instituie intr-adevar o masura cu adevarat discriminatorie?

2. Articolul 110 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene trebuie interpretat in sensul ca impozitele interne discriminatorii pe care le interzice includ si taxa reglementata in legislatia Romaniei prin Ordonanta de Urgenta nr. 50 din 25 aprilie 2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, asa cum a fost modificata prin Ordonanta de Urgenta nr. 208 din 8 decembrie 2008, Ordonanta de Urgenta nr. 218 din 11 decembrie 2008, Ordonanta de Urgenta nr. 7 din 19 februarie 2009 si Ordonanta de Urgenta nr. 117 din 30 decembrie 2009?

3. Art. 110 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene permite Romaniei ca prin intermediul legislatiei nationale sa instituie la emiterea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008, incepand cu 1 iulie 2008, criteriul “primei inmatriculari in Romania”, asa cum este prevazut in art. 4 lit. a al ordonantei, aceasta fiind o cerinta obiectiva conform dispozitiilor Tratatului?

4. Art. 110 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene autorizeaza Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, sa aplice [incepand] cu 1 iulie 2008 taxa pe poluare vehiculelor de ocazie importate din Comunitate sau dobandite din achizitii intracomunitare si inmatriculate pentru prima data in Romania, in timp ce pentru vehiculele de ocazie cumparate din Romania taxa pe poluare nu este perceputa?

5. Art. 110 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene permite ca Romania sa acorde, conform legislatiei invocate, scutirea de plata a taxei pe poluare doar autoturismelor “autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 centimetri cubi, toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009, perioada extinsa pana la data de 15.02.2010 (conform Ordonantei de Urgenta nr. 117 din 30 decembrie 2009), in timp ce pentru autoturismele noi cu alte caracteristici decat cele expuse scutirea nu este acordata?

6. Art. 110 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene trebuie interpretat in sensul ca permite Romaniei sa protejeze industria nationala a automobilelor, intrucat taxa de poluare se achita doar pentru autoturismele second-hand importate si inmatriculate din Uniune sau din achizitii intracomunitare, in timp ce ea nu este perceputa pentru autoturismele second-hand deja inmatriculate in Romania si care fac obiectul revanzarii pe teritoriul acesteia? Caracterul discriminatoriu al actualei taxe de poluare imprima caracterul unei taxe fiscale si nu al unei taxe de mediu?

7. Constituie situatiile expuse o taxare discriminatorie, interzisa de dispozitiile art. 110 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, in conditiile in care criteriul “primei inmatriculari in Romania” prevazut de art. 4 lit. a din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 nu este unul obiectiv raportat la scopul declarat al instituirii taxei pe poluare prin aplicarea principiului “poluatorul plateste”, insa taxa, fiind legata de acest criteriu, protejeaza productia nationala a autoturismelor noi precum si piata interna a autoturismelor second hand?

8. Constituie situatiile expuse o taxare discriminatorie, interzisa de dispozitiile art. 110 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, in conditiile nu exista dovezi concrete din partea Guvernului Romaniei ale folosirii sumelor prelevate cu acest titlu pentru protectia mediului inconjurator, precum si faptul ca principiul “poluatorul plateste” nu este aplicabil intregului parc auto din Romania (toate autovehiculele inmatriculate aflate in circulatie)?

9. Constituie situatiile expuse o taxare discriminatorie, interzisa de dispozitiile art. 110 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, in conditiile in care principiul “poluatorul plateste” este aplicat discriminatoriu, intrucat platesc taxa de poluare doar proprietarii autoturismelor inmatriculate dupa 1 iulie 2008, ceea ce ridica dubii in privinta validitatii criteriului “primei inmatriculari“?

10. Se poate considera ca prin instituirea unei taxe de poluare, in perioada 01.07.2008 pana la 15.12.2008, si incepand cu 1.01.2010 pana in prezent, prin legislatia relevanta interna adoptata de Romania (Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008) sunt satisfacute in primul rand principiile de uniune vamala si de evitare a dublei impozitari, astfel cum sunt prevazute de art. 23, 25 si 90 [TCE], in sensul in care aceste dispozitii din tratat permit instituirea unei taxe de poluare in scopul prevazut de legiuitorul roman in preambulul Ordonantei de Urgenta nr. 50/2008, scop care este prevazut si in art. 174 si urmatoarele [TCE]: asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in domeniu? Cu alte cuvinte, mai concret: prin instituirea unei taxe de poluare intr-un stat membru al Uniunii Europene, la prima inmatriculare, pentru autoturisme, noi sau second-hand, aduse din alt stat membru in primul stat membru, se poate considera ca dispozitiile art. 174 [TCE] si urmatoarele justifica neaplicarea art. 23, 25 si 90 din acelasi tratat?

11. Se poate considera ca daca un astfel de vehicul a fost supus unei taxe similare, respectiv taxa de poluare (in acelasi continut identic si cu acelasi scop, respectiv de respectare a mediului conform principiilor si obiectivelor descrise de art. 174 [TCE] si urmatoarele, intr-un stat membru, cu ocazia primei inmatriculari in alt stat membru se poate institui o astfel de taxa de poluare, cu aceleasi obiective prevazute de art. 174 si urmatoarele din tratat, desi anterior a mai fost supus unei taxe de poluare intr-un alt stat membru?

12. In ideea contrara, ca un astfel de autovehicul nu a fost supus intr-un alt stat membru unei taxe de poluare (pentru ca fie nu exista aceasta taxa, fie din alte motive), dar la o inmatriculare succesiva intr-un alt stat membru, spre exemplu Romania, unde se percepe o astfel de taxa, se percepe la prima inmatriculare intr-un asemenea stat taxa de poluare, se poate considera, intr-o asemenea ipoteza, ca se incalca principiile uniunii vamale sau a unei protectii interne indirecte prevazute de art. 23, 25 si 90 [TCE]?

[1] OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008

[2] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:FULL:RO:PDF

Razvan VIORESCU
avocat dr., Baroul Suceava

Marius NICOARA
avocat, Baroul Suceava


Modificarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale

10 January 2011 - Juridice.ro

113 citiri

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 15 din data de 7 ianuarie 2011 a fost publicat Ordinul ministrului justitiei nr. 2923/2010 privind modificarea si completarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995.

Modificarile se refera la urmatoarele aspecte:

Potrivit noului act normativ, la nivelul fiecarei camere a notarilor publici se va tine un registru de evidenta a procedurilor succesorale, in care se inregistreaza procedurile succesorale din circumscriptia teritoriala a acesteia.

Aceste prevederi inlocuiesc pe cele referitoare la tinerea opisurilor de evidenta a procedurilor succesorale inregistrate in circumscriptia teritoriala a unei judecatorii, de catre biroul notarial desemnat de Colegiul director al Camerei notarilor publici.

De asemenea, actul normativ abroga dispozitiile care stabileau ca opisurile de evidenta a procedurilor succesorale se pot tine si centralizat, la nivelul fiecarei Camere a notarilor publici sau al unor sedii organizate de catre acestea.

Actul normativ mai specifica ca notarul public va elibera, la cererea oricarei persoane interesate, in termen de 3 zile lucratoare de la solicitare, o incheiere cu privire la rezultatul verificarilor efectuate in Registrul de evidenta a procedurilor succesorale al Camerei notarilor publici, si in registrele unice ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici (Registrul national de evidenta a succesiunilor, Registrul national de evidenta a testamentelor autentice, Registrul national de evidenta a optiunilor succesorale). Competenta eliberarii incheierii revine notarului public din camera in a carei circumscriptie teritoriala defunctul a avut ultimul domiciliu.

In incheiere se vor inscrie rezultatele verificarii mentiunilor cuprinse in certificatele sau adeverintele eliberate din registrele mentionate anterior, dupa cum urmeaza:

Notarul public va proceda mai intai la interogarea Registrului de evidenta a procedurilor succesorale al Camerei notarilor publici in a carei circumscriptie defunctul a avut ultimul domiciliu. In cazul in care in urma verificarii se constata ca succesiunea este solutionata, se va face mentiune despre acest fapt in incheiere, fara a se mai proceda la verificarea registrelor unice ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici.

Daca in urma verificarii Registrului de evidenta a procedurilor succesorale al Camerei notarilor publici se constata ca succesiunea defunctului nu se afla pe rolul niciunui birou notarial, se vor efectua verificari si in registrele unice ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici. Interogarea Registrului national de evidenta a succesiunilor se va face numai in situatia in care defunctul a avut ultimul domiciliu in strainatate, dar a detinut bunuri imobile pe teritoriul Romaniei.

Daca in urma verificarii Registrului de evidenta a procedurilor succesorale al Camerei notarilor publici se constata ca succesiunea se afla pe rolul unui birou notarial, se va proceda si la verificarea registrelor unice ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici, facandu-se mentiune despre acestea in incheiere. O copie a acestei incheieri se va comunica de catre notarul public care a eliberat-o Camerei notarilor publici in al carei registru figureaza cauza inregistrata. Camera notarilor publici, primind copia incheierii, o va aduce de indata la cunostinta notarului public pe al carui rol se afla inregistrata cauza succesorala.

Cererea prin care se solicita efectuarea verificarilor, impreuna cu incheierea eliberata de notarul public in urma efectuarii verificarilor, se inregistreaza in Registrul general notarial, iar un exemplar al incheierii se elibereaza solicitantului personal sau, la cererea acestuia, se comunica prin posta.

Regulamentul privind delegarea, detasarea si transferul personalului de probatiune

10 January 2011 - Juridice.ro

46 citiri

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 10 din data de 5 ianuarie 2011 a fost publicat Ordinul ministrului justitiei nr. 2914/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind delegarea, detasarea si transferul personalului de probatiune.

Delegarea pesonalului de probatiune

Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia ministrului justitiei, de catre personalul de probatiune a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu, in afara locului sau de munca.

Delegarea unui consilier de probatiune intr-un alt serviciu de probatiune se dispune de catre ministrul justitiei, la propunerea directorului Directiei de probatiune, cu avizul:
- sefului serviciului de probatiune din care se deleaga consilierul de probatiune sau al sefului serviciului de probatiune unde se doreste delegarea, dupa caz;
- directorului Directiei de probatiune.

Delegarea consilierilor de probatiune intr-un alt serviciu se dispune pe o perioada de cel mult 60 de zile intr-un an, pentru o perioada mai mare fiind necesar acordul scris al acestuia.

Delegarea consilierilor de probatiune in functia de sef serviciu

In situatia vacantarii sau vacantarii temporare a functiei de sef serviciu, atributiile specifice functiei de conducere vor fi exercitate, prin delegare, de catre un consilier de probatiune desemnat de catre ministrul justitiei, la propunerea directorului Directiei de probatiune, in urma unei selectii organizate in acest sens.

Selectia consta in sustinerea un interviu in fata unei comisii de selectie desemnate prin rezolutie a directorului Directiei de probatiune, in cadrul caruia se evalueaza modul de prezentare a planului de management intocmit de fiecare dintre consilierii de probatiune care participa la procedura de selectie, precum si abilitatile necesare exercitarii functiei de sef serviciu.

Detasarea consilierilor de probatiune

In situatia in care un serviciu de probatiune nu poate functiona in conditii normale datorita existentei unor posturi de consilier de probatiune vacante sau temporar vacante, ministrul justitiei, la propunerea directorului Directiei de probatiune, poate dispune detasarea unuia sau mai multor consilieri de probatiune dintr-un alt serviciu de probatiune.

Pentru a dispune detasarea consilierilor de probatiune intr-un alt serviciu de probatiune sunt necesare: solicitarea sefului serviciului de probatiune unde se doreste detasarea; avizul sefului serviciului de probatiune din care se detaseaza consilierul de probatiune; avizul directorului Directiei de probatiune.

Detasarea consilierilor de probatiune se dispune pe o perioada de cel mult un an, putand fi prelungita pentru motive obiective, cu acordul persoanei in cauza, din 6 in 6 luni.

Transferul personalului de probatiune

Transferul personalului din serviciile de probatiune intre serviciile de probatiune se aproba, la cererea acestuia, de ministrul justitiei, cu avizul directorului Directiei de probatiune si al sefilor serviciilor de probatiune implicate. In anexa la ordin sunt prezentate criteriile aplicabile in procedura de transfer al personalului de probatiune.

Transferul se face pe un post vacant, intr-o functie echivalenta cu functia detinuta.
Prin exceptie, inspectorul de probatiune poate fi transferat, la cerere, pe functia de consilier de probatiune.

Lumeajustitiei.ro

CSM are trei presedinti in unu, in persoana judecatorului Horatius Dumbrava. Procurorul George Balan a fost ales vicepresedinte

Vineri, 07 Ianuarie 2011 18:07 | Scris de L.J. |

Institutii - CSM

Noul Consiliu Superior al Magistraturii si-a ales, vineri, presedintele, in persoana judecatorului Horatius Dumbrava (presedinte al Curtii de Apel Targu-Mures), precum si vicepresedintele in persoana procurorului George Balan (de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti). Judecatorul Horatius Dumbrava a fost ales cu 15 voturi pentru, 3 impotriva si 1 vot nul, in timp ce procurorul George Balan (foto 2) a primit 18 voturi pentru si 1 vot nul. Cei doi au fost singurii candidati pentru functiile de conducere ale Consiliului, niciunul dintre judecatorii sau procurorii cu mai multa experienta administrativa nedepunandu-si candidaturile. Sedinta de constituire a noului Consiliu a fost presarata cu glume, dar mai ales cu intepaturi intre membrii mai vechi si cei mai noi, precum si cu priviri pline de incurajare trimise intre membri noi ai CSM-ului. Discursul noului presedinte al CSM, care a propus completarea unor declaratii de integritate, a fost primit cu multe comentarii si adaugiri din partea membrilor alesi a doua oara in Consiliu. Relaxarea membrilor ale caror mandate s-au terminat a contrastat puternic cu incrancenarea celor care au intrat pentru prima data ca membri ai CSM.

Horatius Dumbrava: „Propun sa semnam cu totii o declaratie de integritate”

In momentul inceperii prezentarii proiectului de management, inainte de a fi ales ca presedinte al Consiliului, judecatorul Horatius Dumbrava, care purta o camasa mov ca si cea a ministrului Justitiei, a reprosat vechiului CSM ca nu au fost duse la indeplinire mai multe lucruri din Mecanismul de Cooperare si Verificare, pentru ca nu s-a lucrat coordonat. Lucrul necoordonat a fost pus de judecatorul Dumbrava pe seama mandatului de numai un an a conducerii Consiliului Superior al Magistraturii. Ca o solutie la aceasta problema, Dumbrava a propus membrilor CSM gandirea “impreuna a unui plan de actiune multianual”. De asemenea, judecatorul Horatius Dumbrava a sustinut ca este nevoie de “o comunicare eficienta cu Parlamentul, avem nevoie de un dialog transparent, nu trebuie sa fugim de aceasta idee, chiar daca pare un fetis sa ne referim la comunicare”. Presedintele CSM a mai propus totodata ca votul membrilor CSM sa fie facut public, dar cu respectarea secretului votului, dar si ca inscrisurile si notele diverselor directii din Consiliu, in baza carora CSM ia hotarari, sa fie facute publice, pe site-ul institutiei, in timpul sedintelor Consiliului sau imediat dupa luarea hotararilor. Propunerea care a starnit insa zambete si susoteli printre membrii CSM a fost cea privind semnarea unei declaratii de integritate. Astfel, Dumbrava a precizat ca declaratia de integritate ar trebui sa contina asumarea, pe propria raspundere, de catre membrii CSM, a urmatoarelor puncte: membrii Consiliului se angajeaza sa nu candideze pentru nicio alta functie de conducere sau executie, in afara mandatului de la CSM, se angajeaza sa nu candideze pentru un loc la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sa isi dea demisia din orice functie detinuta in cadrul instantelor sau parchetelor, sa isi exercite mandatul intr-un mod neutru, fara a favoriza instantele sau parchetele de la care provin, sa spuna modul in care a votat dar si sa promita ca nu vor mai candida la un al doilea mandat in CSM.

Lidia Barbulescu: “Incercati sa puneti de acord declaratia de integritate cu legalitatea”

Aceasta din ultima propunere a fost interpretata ca un atac de catre membrii care sunt la al doilea mandat in Consiliu, neramanand fara replica. Astfel, judecatorul Lidia Barbulescu, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, i-a replicat lui Dumbrava: “Incercati sa puneti in acord declaratia de integritate cu legalitatea. V-as dori dumneavoastra sa puteti avea o colaborare mai buna cu conducerea celorlalte institutii implicate”. Nici judecatorul Dan Lupascu, aflat la al doilea mandat in Consiliu, nu a ratat ocazia sa ii spuna lui Dumbrava ca “multe dintre ideile din proiectul dumneavoastra fac parte din fondul comun pe care l-am avut in campania electorala. Sper ca in declaratia de integritate vom preciza ca vom fi neutri si fata de orice ONG-uri la care am activat unii dintre noi. In ceea ce priveste mecanismul de cooperare, trebuie sa va spun ca nu toti au dorit ca acesta sa fie ridicat. Daca toti am fi sustinut asta si am fi pus umarul, el ar fi fost ridicat”.

In ceea ce priveste demisiile din toate functiile pe care le detin membrii CSM la orice instante sau parchete, Lupascu a sustinut ca nu ar fi tocmai corect sa le ceara membrilor Consiliului sa renunte la un drept prevazut de lege. De asemenea, judecatorul Dan Lupascu a ridicat si problema supunerii spre dezbatere publica a tuturor regulamentelor instantelor, parchetelor, conform cu legea transparentei in administratia publica. Presedintele CSM, judecatorul Horatius Dumbrava a sustinut ca este imperios necesar ca aceste regulamente sa fie supuse dezbaterii publice.

Unul dintre putinii membri care si-a exprimat dezamagirea fata de proiectul propus de Dumbrava a fost reprezentantul societatii civile in CSM, Corina Dumitrescu. Aceasta l-a criticat pe Dumbrava pentru ca in proiectul sau “nu exista nicio referire la implicarea reprezentantilor societatii civile in obtinerea obiectivelor pe care vi le-ati propus”. “Sunt convins ca voi avea sprijinul societatii civile”, dar nu puteam sa promit fapta altuia”, a incercat presedintele Dumbrava sa o impace pe Dumitrescu. “Dar exista referiri in proiect despre departamente din CSM si anumite directii, nu si despre societatea civila”, a continuat Dumitrescu. “Sunt absolut convins ca va veti implica”, a continuat judecatorul Horatius Dumbrava sa se scuze.

Dupa acest moment, s-a trecut la vot, in urma caruia judecatorul Horatius Dumbrava a devenit presedintele pentru un an al Consiliului, cu 15 voturi pentru, 3 impotriva si 1 nul, dupa care s-a trecut la alegerea vicepresedintelui CSM.

Judecatorul Mircea Aron catre Dumbrava: “Domnule presedinte, asta e ca si obligarea la o declaratie de loialitate”

In momentul in care presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatorul Livia Stanciu, a declarat deschisa lista pentru depunerea candidaturilor pentru postul de vicepresedinte, procurorul Dan Chiujdea a luat cuvantul cu o atentionare: “Numai procurorii pot sa devina vicepresedinti, doamna presedinta. Legea spune ca presedintii de sectie din CSM trebuie sa fie un judecator si un procuror, pe cale de simetrie, trebuie sa tinem seama ca numai un procuror poate candida pentru postul de vicepresedinte al Consiliului”. Atentionarea lui Chiujdea a starnit rasetele membrilor CSM, iar judecatorul Lidia Barbulescu a replicat ca pentru sine: “Nu stiam ca procurorii sunt atat de tematori, hmmm, ce chestie”.

Odata fruntile descretite, s-a trecut la anuntarea candidaturilor. Singurul candidat pentru vicepresedinte a fost procurorul George Balan, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Acesta si-a prezentat foarte pe scurt o parte din intentiile sale, printre care se numara si aceea de a rezolva problema deficitului de resurse umane. Judecatorul Dan Lupascu nu a scapat nici de aceasta data ocazia sa il intrebe pe Balan cum intelege in mod concret sa solutioneze problema. Raspunsul procurorului nu a fost unul foarte aplicat: “Fara sa am o analiza extrem de amanuntita si clara, stiu ca resursa umana in acest moment nu poate fi suplimentata, si atunci cred ca solutia este ca aceasta sa fie redistribuita. De asemenea, cred ca trebuie sa existe simetrie si un mesaj de unitate in sistem. Trebuie unificate modurile de a promova”. Judecatorul Dan Lupascu a intrebat mai clar: “Sunteti pentru modul de promovare la varful sistemului?”. Pus in fata unei intrebari atat de clare, procurorul George Balan a raspuns mai ambiguu decat la prima intrebare: “Ma gandesc la revenirea CSM-ului in a-si asuma aceasta responsabilitate”. Cel care a salvat situatia a fost noul presedinte al CSM, judecatorul Horatius Dumbrava, care l-a intrebat pe procurorul Balan cum vede colaborarea cu presedintele Consiliului. In timp ce procurorul George Balan spunea ca este “predispus la comunicare,” ca este un om de echipa, dar capabil sa se opuna cu argumente unei opinii contrare cu cele ale sale, judecatorul suprem Mircea Aron a dat, cu zambetul pe buze, o replica monumentala: “Domnule presedinte, asta e ca si obligarea la o declaratie de loialitate”.

Va continua in noul CSM bisericuta “celor trei muschetari”?

Judecatorul Horatius Dumbrava si-a inceput prima zi de munca la CSM (chiar in sedinta in care a fost ales sef) asezandu-se – neinspirat spunem noi – langa colegii lui de candidatura, judecatorii Cristi Danilet si Adrian Toni Neacsu, cu care a candidat pe un proiect comun. Iar cand a luat cuvantul s-a exprimat in mai multe randuri cu “noi....”, vorbind la plural despre intentiile sale. Dumbrava, Danilet si Neacsu - “cei trei muschetari” cum i-a numit Lumeajustitiei.ro in timpul alegerilor, datorita ideilor profesionale comune, dar si a prieteniei din viata civila - pot deveni un factor de conflict in viitorul CSM, daca nu vor ajunge la un consens cu membrii conservatorii ai Consiliului. Cu atat mai mult cu cat ei vin din zona ONG-urilor care au cochetat masiv in anii trecuti cu Monica Macovei, cea cu care “vechii” din CSM nu s-au putut intelege niciodata.

Ministrul Predoiu: „Un paradox... Un CSM legal constituit, dar care mai are un prag de trecut”

La iesirea din sala de sedinte, ministrul Justitiei Catalin Predoiu a declarat ca nu doreste sa faca nicio speculatie in privinta verdictului pe care il va da pe 19 ianuarie 2011 Curtea Constitutionala pe contestatia grupului parlamentar al PDL impotriva validarii alegerilor CSM de catre Senat. Ministrul Predoiu – care cu o zi inainte a cerut, pe modelul Basescu, ca CSM sa nu-si aleaga liderii inainte de decizia instantei de control constitutional - a calificat insa cele intamplate drept “un paradox... un CSM legal constitui, dar care mai are un prag de trecut”. La insistentele jurnalistilor, Catalin Predoiu a recunoscut insa ca alegerile actualei conduceri a CSM “sunt legale.” Intrebat de Lumeajustitiei.ro daca votul Senatului de validare a actualui componente a CSM are valoare de lege, Predoiu a evitat sa raspunda la obiect.

O alta intrebare a jurnalistilor adresata lui Predoiu a vizat criticile presedintelui Traian Basescu privind necheltuirea de catre Ministerul Justitiei a unor sume de bani de care putea beneficia sistemul judecatoresc. Ministrul a replicat ca a vede in mesajul sefului statului un imbold pentru a se gasi solutii de finantare cat mai optime pentru Justitie.

Presedintele CSM Horatius Dumbrava vrea si promite multe!

Proaspatul presedinte al CSM, Horatius Dumbrava a dat vineri si o declaratie de presa in care a aratata urmatoarele: “Consiliul Superior al Magistraturii, in componenta validata de Senat prin hotararea publicata in 23 dec 2010, si-a inceput de astazi activitatea.

In numele tuturor membrilor noului CSM care isi incep azi mandatul pentru sase ani multumesc colegilor magistrati care ne-au investit sa ii reprezentam la alegerile din toamna anului 2010. Ii asiguram de altfel pe toti magistratii ca ii vom reprezenta cu onestitate si eficienta. Totodata multumim membrilor fostului CSM care ieri si-au incheiat activitatea, regretand insa faptul ca nu a existat o dezbatere publica reala pe marginea raportului de activitate 2005 – 2010. Activitatea noului CSM trebuie sa porneasca de la ce s-a realizat in mandatul 2005 – 2010. In egala masura, trebuie sa acceptam ca au fost si multe probleme nerezolvate sau disfunctii in activitatea fostului CSM. Este nevoie de o schimbare de abordare in functionarea sistemului judiciar, de eficientizare si credibilitate a acestuia. Aceasta este datoria si obligatia constitutionala a CSM.

Justitia este coloana vertebrala a oricarei societati democratice. Sunt convins ca justitia noastra va ramane un puternic factor de stabilitate si echilibru pentru o societate romaneasca greu incercata. Tocmai de aceea, sistemul judiciar si intreaga societate romaneasca au nevoie de un CSM credibil, puternic si eficient, cu obiective clar definite si pe termen lung.

Justitia nu este o structura care sa intereseze doar magistratii: clasa politica, prin Parlamentul Romaniei, trebuie sa isi doreasca de asemenea independenta justitiei si sa sprijine din punct de vedere normativ modul de organizare si de functionare a acesteia. Ministerul Justitiei, puterea executiva in ansamblu, trebuie sa colaboreze in sustinerea unei finantari adecvate a sistemului si a alocarii resurselor umane – judecatori, procurori, grefieri – corespunzatoare si sa coopereze in chestiunile ce necesita decizii comune. CSM are datoria sa gaseasca parghiile adecvate, transparente de a comunica, dialoga si a lucra eficient, pragmatic, in interesul justitiei, cu celelalte doua puteri constituite in stat. Membrii noului CSM afirma in mod ferm ca sunt determinati in a-si implini pe deplin atributiile constitutionale de a apara independenta judecatorilor si a procurorilor. In acelasi timp, vor contribui la cresterea profesionalismului prin mijloacele pe care le au la indemana. Toate acestea intr-un singur scop: acela de a avea un sistem eficient de satisfacere a imenselor asteptari pe care le are societatea de la sistemul de justitie, in vederea apararii drepturilor omului si a contribui la instaurarea statului de drept.

Evident, insusi CSM trebuie sa fie in afara oricaror suspiciuni si conflicte de interese. De aceea, in calitate de presedinte, lucru pe care de altfel mi l-am asumat si prin proiectul de candidatura propus colegilor, voi propune membrilor din CSM insusirea unei declaratii de integritate, prin care:

- membrii care detin functii de conducere la instante si parchete sa demisioneze din acestea, iar cei care sunt membri in asociatiile profesionale sau alte ONG-uri sa demisioneze sau sa se suspende din calitatea de membru;

- membrii actualului CSM sa declare ca nu mai candideaza pentru un nou mandat intr-un alt CSM, si ca in timpul mandatului nu vor candida pentru promovare in functii de executie sau la ICCJ, ori pentru numire in functii de conducere;

- cererile de la magistratii sau instantele ori parchetele din care provin membrii CSM sa fie tratate fara niciun fel de favoritism;

- membrii CSM sa nu se foloseasca de privilegiul secretului votului pentru a se feri de raspundere individuala fata de corpul magistratilor.

Fata de recentele dezbateri din spatiul public, nu putem fi de acord cu acuzatiile care sunt aduse sistemului nostru in legatura cu accesul la Spatiul Schengen. Daca Romania indeplineste conditiile tehnice pentru aceasta, urmeaza a fi decis de autoritatile de la Bruxellles si, evident, nu poate fi decat o decizie administrativa bazata pe negocieri politice in care justitia nu trebuie sa fie implicata in niciun fel.

In acest context, tin sa precizez, in calitate de presedinte al unei autoritati constitutionale, ca aderarea la Spatiul Schengem nu este insa conditionata de realizarea obligatiilor mentionate in Mecanismul de Cooperare si Verificare stabilit de Comisia Europeana, obligatii pe care actualul CSM si le asuma si va face toate eforturile institutionale pentru a le indeplini. Mecanismul trebuie ridicat, si acesta va fi un obiectiv primordial al noului CSM, insa este necesar sa pornim de la premisa ca acest lucru ar trebui sa aiba loc numai in momentul in care Romania va indeplini conditionalitatile tehnice legate de justitie, cuprinse in acest document.

In urmatoarele saptamani vom face o proprie evaluare a activitatii CSM si mai ales a eficientei acestei institutii; vom lua masurile de optimizare ce se impun, vom stabili responsabilitatile membrilor CSM fata de competentele institutionale; vom optimiza relatiile institutionale firesti cu Ministerul Justitiei, Parlamentul Romaniei, Administratia Prezidentiala; vom stabili relatii permanente cu magistratii si asociatiile acestora si vom intari legaturile cu toate profesiile juridice si cu societatea civila; vom alcatui un plan de masuri care sa exprime si vointa colegilor care ne-au acordat increderea.

Suntem constienti de drumul ce ne asteapta. Ne propunem sa luam deciziile cele mai intelepte care sa asigure o buna functionare a sistemului in conditiile unui impas institutional”.

LISTA PROCURORILOR DESTEPTI – Sute de anchetatori de la DNA si DIICOT si-au luat gradele profesionale maxime, fara examen, ingenunchiind CSM prin Sectia de contencios-administrativ a Inaltei Curti

Duminică, 09 Ianuarie 2011 11:47 | Scris de V.RASCANU - R.SAVALIUC |

Magistrati - Parchete

Ai admiratori la DNA sau DIICOT ori in politica sa te numeasca la varful Parchetului General? Daca da, si treci de formalul si adeseori dinainte aranjatul interviu de la DNA si DIICOT, orice procuror aflat intr-o atare situatie poate primi pe loc gradul maxim profesional, respectiv gradul de parchet de inalta curte, chiar daca are doar gradul de procuror de parchet de judecatorie. Reteta e simpla: faci o cerere de avansare in grad, ca efect al numirii tale la DNA sau DIICOT pe baza de interviu, iar CSM ti-o va respinge imediat cu motivarea ca legea nu permite avansarea in grad decat prin examen. Nu-i bai insa, terenul e batatorit, pentru ca hotararile CSM se pot ataca la Sectia de contencios-administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie condusa de Victoria Barsan, care le admite automat, gratie practicii judecatoresti nascute de aceasta sectie, potrivit careia hotararea judecatoreasca bate legea. Apoi, dupa ce ti s-a dat satisfactie, chit ca esti un procuror de putini ani, care ai trecut de la furturi de masini, direct la marea criminalitate (adica de la parchet de judecatorie, direct la cel de inalta curte, fara sa mai treci prin stagiile de parchet de tribunal si de curte de apel) te duci la CSM cu tidula in mana si ii obligi sa respecte hotararea judecatoreasca. Apoi, gata, te-ai “facut om”, cu rang si salariu maxim, iar daca te intalnesti cu colegii cu care ai terminat facultatea, chiar te poti lauda cu reusita, iar ei vor crapa de invidie. Nu uitati la sfarsit sa duceti si un buchet de flori cui trebuie! Asa e civilizat!

Cam aceasta este reteta prin care din cei peste 500 de procurori care lucreaza in Parchetul General, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) mai bine de jumatate, in frunte cu procurorul sef al DNA, Daniel Morar si cu procurorul sef al DIICOT, Codrut Olaru, si-au obtinut gradul de Parchet de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Multi dintre acestia si-au obtinut gradul maxim profesional dupa ce au stat la DNA sau DIICOT doar cateva luni, dupa care s-au retras subit la parchetele de provincie de unde au fost adusi, ramanand insa cu salarii si privilegii de procuror de parchet general, dupa cum am spus-o noi de ani de zile si cum, in sfarsit a afirmat-o si presedintele Traian Basescu, la ultima sedinta a CSM la care a participat. Departe de a fi transat, acest fenomen - care incalca in opinia noastra flagrant legea si care a produs o crasa discriminare in sistemul judiciar - constituie un factor generator de coruptie si daca el va mai continua, Romania risca sa aiba preponderent numai procurori cu grade si salarii de suprema, dar cu o experienta si pregatire precare, pe fondul unor costuri bugetare considerabile. Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare lista procurorilor din DNA si DIICOT care si-au luat gradul de procuror suprem, fara examen, ca urmare a deciziilor Sectiei de contencios-administrativ a Inaltei Curti, care a obligat CSM sa se conformeze.

Procurorii DNA care au obtinut gradul de procuror de parchetul general fara examen sunt:

- Daniel Marius Morar, procuror sef DNA, a primit gradul de procuror de parchet general prin hotararea numarul 675, din data de 9.04.2009

- Lucian Gheorghe Papici, sef sectie DNA, a obtinut gradul prin hotararea numarul 838, din 18 septembrie 2008

- Doru Florin Tulus, sef sectie DNA, a obtinut gradul prin hotararea numarul 562, din 19 iunie 2008

- Elena Virginia Botezan, procuror DNA Bucuresti, a obtinut gradul prin hotararea numarul 841 din 18 septembrie 2008

- Adela Minodora Corodeanu, procuror DNA Alba, a primit gradul prin hotararea numarul 850 din 18 septembrie 2008

- Mihai Gheorghe, procuror DNA Ploiesti, a primit gradul prin hotararea numarul 856, din 18 septembrie 2008

- Liana Boer, procuror sef DNA Alba, a primit gradul prin hotararea numarul 859, din 18 septembrie 2008

- Horatiu Ovidiu Baias, procuror DNA, a obtinut gradul prin hotararea numarul 561, din 19 iunie 2008

- Mihaela Fackelman, procuror DNA Timisoara, a obtinut gradul prin hotararea numarul 606, din 26 iunie 2008

- Mariana Alexandru, procuror DNA strucura centrala, a primit gradul prin hotararea numarul 607, din 26 iunie 2008

- Maria Cornelia Hrincescu, procuror DNA Bacau, a obtinut gradul prin hotararea numarul 2044 din 19 noiembrie 2009

- Beatrice Silvia Sisman, procuror DNA Constanta,a primit gradul prin hotararea numarul 2047 din 19 noiembrie 2009

- Oana Blendea, procuror DNA Constanta, a primit gradul prin hotararea numarul 2048, din 19 noiembrie 2009

- Gheorghe Bocsan, procuror DNA structura centrala, a primit gradul prin hotararea numarul 1348, din 11 decembrie 2008

- Marioara Sandu, procuror DNA, a obtinut gradul prin hotararea cu numarul 1349, in decembrie 2008

- Diana Corina Stancele, procuror DNA, a obtinut gradul prin hotararea numarul 1350, din decembrie 2008

- Anca Gabriela Marincean, procuror DNA CLUJ, a obtinut gradul prin hotararea numarul 1108 din 23 octombrie 2008

- Cristina Daniela Anghel Dobrescu, procuror DNA Brasov, hotararea numarul 1139 din 30 octombrie 2008

- Petru Narita, procuror DNA, hotararea numarul 1463 din 17 decembrie 2008

- Paul Petrovan, procuror DNA structura centrala, hotararea numarul 837 din 18 septembrie 2008

- Carmen Simona Gruescu, procuror DNA, hotararea numarul 839, din 18 septembrie 2008

- Nicolae Marin, procuror DNA, hotararea numarul 840 din 18 septembrie 2008

- Adrian Marius Surdu, procuror DNA structura centrala si apoi Suceava, hotararea cu numarul 842, din 18 septembrie 2008

- Gabriel Petrache, procuror DNA, hotararea cu numarul 844 din 18 septembrie 2008

- Getty Gabriela Popescu, procuror DNA Galati, hotararea cu numarul 845, din 18 septembrie 2008

- Eugen Stoina, procuror DNA, hotararea cu numarul 846, din data de 18 septembrie 2008

- Liliana Zamfirescu, procuror DNA Timisoara, hotararea cu numarul 848, din data de 18 septembrie 2008

- Nuta Cezarina Bamboi, procuror DNA, hotararea cu numarul 849, din 18 septembrie 2008

- Costel Claudiu Mihnea, procuror DNA, hotararea cu numarul 857, din 18 septembrie 2008

- Danut Volintiru, procuror DNA, hotararea cu numarul 858, din data de 18 septembrie 2008

- Victoria Minodora Popovici, procuror DNA Oradea, hotararea cu numarul 860, din 18 septembrie 2008

- Tiberiu Sigheartau, procuror DNA Satu Mare, hotararea numarul 861, din 18 septembrie 2008

- Marius Iancu, procuror DNA Satu Mare, hotararea cu numarul 862, din 18 septembrie 2008

- Stefan Tudor Dorneanu, procuror DNA Bacau, hotararea cu numarul 863, din 18 septembrie 2008

- Crin Nicu Bologa, procuror DNA Cluj, hotararea cu numarul 1107 din 23 octombrie 2008

- Marius Sulu, procuror DNA Brasov, hotararea cu numarul 1140 din 30 octombrie 2008

- Ioana Tene, procuror DNA Constanta, hotararea cu numarul 2046 din 19 noiembrie 2009

- Ionut Vasile, procuror DNA, hotararea cu numarul 1297 din 27 noiembrie 2008

- Mihaela Cristina Pascaru, procuror DNA, hotararea cu numarul 1302 din 27 noiembrie 2008

- Calin Sorin Mihail, procuror DNA Iasi, hotararea cu numarul 2206, din data de 17 decembrie 2009

- Diana Angelica Horodniceanu, procuror DNA Iasi, hotararea cu numarul 2208, din 17 decembrie 2009

- Daniela Baloi, procuror DNA Ploiesti, hotararea cu numarul 266 din 26 februarie 2009

- Adrian Turcu, procuror DNA Ploiesti, hotararea cu numarul 269, din 26 februarie 2009

- Madalina Scarlat, procuror DNA structura centrala, hotararea cu numarul 271, din 26 februarie 2009

- George Daniel Cojocaru, procuror DNA structura centrala, hotararea cu numarul 273, din data de 26 februarie 2009

- Elena Luminita Merisescu, procuror DNA Iasi, ulterior procuror de sedinta DNA structura central, hotararea numarul 643 din 3 iulie 2008

- Liviu Nicolae Ionascu, procuror DNA Iasi, hotararea cu numarul 644, din 3 iulie 2008

- Vergiliu Marian Istrate, procuror DNA, hotararea cu numarul 645, din 3 iulie 2008

- Vasile Doana, procuror DNA, hotararea cu numarul 646, din data de 3 iulie 2008

- Monica Maria Costescu, Anca Beatrice Resmelita si Oana Camelia Tintea, procurori DNA, hotararea cu numarul 592, din 1 iulie 2010

- Florian Muntean, procuror DNA Timisoara si Calin Sorin Mihail, procuror DNA Iasi, hotararea cu numarul 773, din data de 30 aprilie 2009

- Constantin Martin, procuror DNA Suceava, hotararea cu numarul 679 din 09 aprilie 2009

- Mihaela Anca Trifan, procuror DNA, hotararea cu numarul 676 din 09 aprilie 2009

- Bogdan Gabor, procuror DNA Cluj, hotararea cu numarul 678 din 09 aprilie 2009

- Anton Eugen, procuror DNA, hotararea cu numarul 681 din 09 aprilie 2009

- Dumitru Cristudor, procuror DNA Slobozia, hotararea cu numarul 680 din 09 aprilie 2009

- Dinu Florin Dumbrava, procuror DNA Pitesti, hotararea cu numarul 684, din 09 aprilie 2009

- Elena Cerasela Raileanu, procuror DNA Ploiesti, hotararea cu numarul 742 din 3 septembrie 2008

- Giulia Deaconu, procuror DNA Pitesti, hotararea cu numarul 743 din 3 septembrie 2008

- Cristian Adrian Berthe, procuror DNA Craiova, hotararea numarul 745, din 3 septembrie 2008

- Cristina Scarlat, procuror DNA Craiova, hotararea cu numarul 746, din 3 septembrie 2008

- Ioan Burlacu, procuror DNA, hotararea numarul 752 din 3 septembrie 2008

- Iustin Bic, procuror DNA Alba, hotararea cu numarul 757, din 3 septembrie 2008

- Stelian Ioan Cioca, procuror DNA Alba, hotararea cu numarul 758, din 3 septembrie 2008

- Cristian Anghel, procuror DNA structura centrala, hotararea cu numarul 1975 din 5 noiembrie 2009

- Zoltan Dull, procuror DNA Targu Mures, hotararea cu numarul 46 din 3 septembrie 2008

- Corneliu Marian Gheorghita, procuror DNA Iasi, hotararea cu numarul 47, din 3 septembrie 2008

- Costel Babalau, procuror DNA, hotararea cu numarul 1064, din 16 octombrie 2008

- Gheorghe Manuel Humulescu, procuror DNA Suceava, hotararea cu numarul 1069 din 16 octombrie 2008

- Claudiu Stefan Culea, procuror DNA, hotararea cu numarul 1070 din 16 octombrie 2008

- Daniela Dumitrache, procuror DNA, hotararea cu numarul 470, din data de 12 martie 2009

- Adrian Anton, procuror DNA Pitesti, hotararea cu numarul 480, din data de 12 martie 2009

- Laura Oprean, procuror DNA Cluj, hotararea numarul 487 din 12 martie 2009

- Constantin Mugurel Pamfil, procuror DNA Alba, hotararea cu numarul 697 din 10 iulie 2008

- Elena Curca, procuror DNA Mures, hotararea cu numarul 698, din 10 iulie 2008

- Rita Cristina Nicolae, procuror DNA Targu Mures, hotararea cu numarul 1195 din 13 noiembrie 2008

- Carmen Alina Tundrea, procuror DNA structura centrala, hotararea numarul 1201, din 13 noiembrie 2008

- Ioan Florentin Ene, procuror DNA, hotararea numarul 516 din 10 iunie 2010

- Gabriela Popa, procuror DNA Galati, hotararea cu numarul 647, din 3 iulie 2008

- Roberta Lia Nicolescu, procuror DNA, hotararea cu numarul 700 din 10 iulie 2008

- Gheorghe Rusu, procuror DNA, hotararea cu numarul 1098, din 25 iunie 2009

- Alexandru Ion, procuror DNA, hotararea cu numarul 1099, din 25 iunie 2009

- Anemaria Ruxandra Cireap, procuror DNA Cluj, hotararea cu numarul 1100, din 25 iunie 2009

- Gheorghe Ciobanu, procuror DNA SLobozia, hotararea numarul 1101, din 25 iunie 2009

- Neculai Nutu Manea, procuror DNA, hotararea numarul 1102, din 25 iunie 2009

- Mihaela Beschiu, procuror DNA Alba, hotararea cu numarul 1104, din 25 iunie 2009

- Horia Valentin Selaru, procuror DNA, hotararea cu numarul 1103, din data de 25 iunie 2009

- Ionel Toma, procuror DNA Suceava, hotararea numarul 1105, din data de 25 iunie 2009

- Ileana Adina Mocioara, procuror DNA structura centrala, hotararea numarul 1106, din data de 25 iunie 2009

- Monica Grigoras, procuror DNA Suceava, hotararea numarul 1369, din 9 iulie 2009

Procurorii DIICOT care au obtinut gradul de procuror de parchetul general fara examen sunt:

- Codrut Olaru, procurorul sef al DIICOT, prin hotararea numarul 187 din 5 februarie 2009

- Cristina Bartha, procuror DIICOT Bucuresti, prin hotararea cu numarul 835 din 18 septembrie 2008

- Mihai Iustin, DIICOT Valcea, hotararea cu numarul 836, din 18 septembrie 2008

- Emilia Dinu, DIICOT Alba, hotararea numarul 843, din data de 18 septembrie 2008

- Iovita Bacian, DIICOT Hunedoara, hotararea cu numarul 847, din 18 septembrie 2008

- Delia Adomnicai, DIICOT Maramures, hotararea cu numarul 851, din 18 septembrie 2008

- Laurentiu Catalin Borcoman, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 852, din 18 septembrie 2008

- Sorin Sandel Vasilache, procuror DIICOT, hotararea cu numarul 853, din 18 septembrie 2008

- Irina Maria Coliban, procuror DIICOT, hotararea cu numarul 854, din data de 18 septembrie 2008

- Razvan Cosmin Dicu, procuror DIICOT, hotararea cu numarul 855, din 18 septembrie 2008

- Florin Nanu, procuror DIICOT Sibiu, hotararea cu numarul 864, din 18 septembrie 2008

- FLorin Fleckhammer, procuror DIICOT Covasna, hotararea cu numarul 865, din 18 septembrie 2008

- Raluca Carmina Reit, procuror DIICOT Covasna, hotararea cu numarul 866, din data de 18 septembrie 2008

- Dan Ilarie Adinel, procuror DIICOT Arad, hotararea cu numarul 584, din 26 martie 2009

- Rodica Elena Hondor, procuror DIICOT, hotararea numarul 560, din 19 iunie 2008

- Ovidiu Catalin Prisacaru, procure DIICOT, hotararea cu numarul 1121, din 25 iunie 2009

- Diana Pecincu, procuror DIICOT Iasi, hotararea cu numarul 1122, din data de 25 iunie 2009

- Dana Cristina Bunea, procuror DIICOT, hotararea cu numarul 96, din 22 ianuarie 2009

- Dan Budusan, procuror DIICOT Salaj, hotararea cu numarul 97, din 22 ianuarie 2009

- Aurelia Enache, procuror DIICOT Buzau, hotararea cu numarul 604, din data de 26 iunie 2008

- Gheorghe Bozu, procuror DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 605, din 26 iunie 2008

- Nicolae Petrosel, procuror DIICOT Buzau, hotararea cu numarul 608, din 26 iunie 2008

- Lucian Ovidiu Tomsa, procuror DIICOT Dambovita, hotararea cu numarul 135 din data de 29 ianuarie 2009

- Adrian Flavius Cristea, procuror DIICOT Craiova, hotararea cu numarul 1464 din 17 decembrie 2008

- Constantin Bulgaru, procuror DIICOT Vaslui, hotararea cu numarul 1465 din 17 decembrie 2008

- Mihaela Larisa Iosipescu, procuror DIICOT, hotararea cu numarul 1466, din 17 decembrie 2008

- Valentin Preoteasa, procuror DIICOT Valcea, hotararea cu numarul 264 din 26 februarie 2009

- Mircea Adrian, procuror DIICOT Hunedoara, hotararea cu numarul 907, din 25 septembrie 2008

- Daniela Mihaela Barzi, procuror DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 905, din 25 septembrie 2008

- Mihaela Munteanu, DIICOT Bacau, hotararea cu numarul 2043, din 19 noiembrie 2009

- Eugen Dabija, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 2045, din 19 noiembrie 2009

- Florin Deac, DIICOT Maramures, hotararea cu numarul 1298, din 27 noiembrie 2008

- Sorin Eugen Iasinovschi, procuror DIICOT Suceava, hotararea 1299, din 27 noiembrie 2008

- Vasile Viorel Porumb, procuror DIICOT Botosani, hotararea cu numarul 1303, din data de 27 noiembrie 2008

- Gheorghe Mirel Radescu, procuror DIICOT structura centrala, hotararea cu numarul 1296, din 27 noiembrie 2008

- Cristinel Micu, procuror DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 2205, din data de 27 noiembrie 2008

- Viorica Mariana Suta, DIICOT Satu Mare, hotararea cu numarul 2207, din 17 decembrie 2009

- Marcel Adrian Blahovici, procuror DIICOT Satu Mare, hotararea cu numarul 2209, din 17 decembrie 2009

- Georgeta Voicu, procuror DIICOT Bucuresti, hotararea numarul 260, din 26 februarie 2009

- Cristian Emanuel Dobre, procuror DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 261, din 26 februarie 2009

- Mihai Mocanu, procuror DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 262, din data de 26 februarie 2009

- Sorinel Marin, procuror DIICOT Pitesti, hotararea cu numarul 263, din 26 februarie 2009

- Ionut Botnaru, DIICOT Prahova, hotararea cu numarul 265, din 26 februarie 2009

- Dorina Danielescu, DIICOT Ploiesti, hotararea cu numarul 267, din 26 februarie 2009

- Carla Petraru, DIICOT Bacau, hotararea cu numarul 272, din 26 februarie 2009

- Teodor Teodosescu, DIICOT Pitesti, hotararea cu numarul 274, din 26 februarie 2009

- Liviu Balan, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 275, din data de 26 februarie 2009

- Alexandru Dragomir, DIICOT Olt, hotararea cu numarul 276, din 26 februarie 2009

- Cornelia Dumitrescu, DIICOT Constanta, hotararea cu numarul 777 din 30 aprilie 2009

- Georgeta Catalina Stanescu, DIICOT Prahova, hotararea cu numarul 778, din 30 aprilie 2009

- Severin Ciulei, DIICOT Tulcea, hotararea cu numarul 779, din data de 30 aprilie 2009

- Laurentiu Bratosin, DIICOT Constanta, hotararea cu numarul 780 din 30 aprilie 2009

- Constantin Claudiu Negrila, procuror DIICOT Olt, hotararea cu numarul 781, din data de 30 aprilie 2009

- Grigore Gill Julien, DIICOT Constanta, hotararea cu numarul 782, din data de 30 aprilie 2009

- Tamas Schifbeck, procuror DIICOT Timisoara, hotararea numarul 783, din 30 aprilie 2009

- Bajdechi Tanase, DIICOT Constanta, hotararea cu numarul 784, din data de 30 aprilie 2009

- Marius Valentin Tuca, procuror DIICOT Constanta, hotararea cu numarul 785, din data de 30 aprilie 2009

- Constantin Dumitrache, procuror DIICOT Ploiesti, hotararea cu numarul 786, din 30 aprilie 2009

- Liviu Matei, DIICOT Prahova, hotararea cu numarul 787, din 30 aprilie 2009

- Paul Ardeleanu, DIICOT Constanta, hotararea cu numarul 788 din data de 30 aprilie 2009

- Cezar Petronel Talpau, procuror DIICOT Neamt, hotararea cu numarul 95 din data de din 4 februarie 2010

- Vasile Catalin Tentiuc, DIICOT Neamt, hotararea cu numarul 96, din 4 februarie 2010

- Dan Radu Trifan, DIICOT Sibiu, hotararea cu numarul 648, din 3 iulie 2008

- Julien Stoiculescu, DIICOT Craiova, hotararea cu numarul 143 din 25 februarie 2010

- Calin George Hosu, DIICOT Arad, hotararea cu numarul 683 din 9 aprilie 2009

- Codrin Horatiu Miron, DIICOT Arad, hotararea cu numarul 682 din 9 aprilie 2009

- Mircea Lucian Hrudei, DIICOT Cluj, hotararea cu numarul 739 din septembrie 2008

- Florentina Lungu, DIICOT Dolj, hotararea cu numarul 744 din 3 septembrie 2008

- Marinela Ramona Ciobanu (Oprea), DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 747 din 3 septembrie 2008

- Doina Grosu, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 748, din data de 3 septembrie 2008

- Cristian Nicolae Florea, DIICOT Alba, hotararea cu numarul 749 din 3 septembrie 2008

- Alexandru Nicolae Cor, DIICOT Brasov, hotararea cu numarul 750 din 3 septembrie 2008

- Marian Delcea, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 751 din 3 septembrie 2009

- Corina Mihaela Nitu, DIICOT Cluj, hotararea cu numarul 753, din 3 septembrie 2008

- Nicolae Iorga, DIICOT Teleorman, hotararea cu numarul 754, din 3 septembrie 2008

- Radu Mihail Pascu, DIICOT Cluj, hotararea cu numarul 755, din 3 septembrie 2008

- Iustin Mihai, DIICOT Valcea, hotararea cu numarul 756, din 3 septembrie 2008

- Oana Chichernea, DIICOT Brasov, hotararea cu numarul 759, din 3 septembrie 2008

- Alen Toroiman, DIICOT Brasov, hotararea cu numarul 761, din 3 septembrie 2008

- Marga Marian Drilea, DIICOT Brasov, hotararea cu numarul 762, din 3 septembrie 2008

- Claudia Daciana Deritei, DIICOT Cluj, hotararea cu numarul 763, din 3 septembrie 2008

- Teodora Molnar, DIICOT Cluj, hotararea cu numarul 764, din data de 3 septembrie 2008

- Mihaela Carmen Petrescu, DIICOT, hotararea cu numarul 188, din data de 5 februarie 2009

- Monica Isaila, procuror DIICOT, hotararea cu numarul 189, din data de 5 februarie 2009

- Mircea Serban, DIICOT Neamt, hotararea cu numarul 97 din 4 februarie 2010

- Stelian Ghita, DIICOT Ploiesti, hotararea cu numarul 98 din 4 februarie 2010

- Doru Adi Dobocan, procuror DIICOT Cluj, hotararea cu numarul 1976, din 5 noiembrie 2009

- Nicolae Blaga, DIICOT, hotararea cu numarul 41 din 15 ianuarie 2009

- Nastase Otilia Richiteanu, DIICOT Arges, hotararea cu numarul 42 din 15 ianuarie 2009

- Lacramioara Balica, DIICOT Botosani, hotararea cu numarul 43 din 15 ianuarie 2009

- Stefan Garlea, DIICOT Calarasi, hotararea cu numarul 44 din 15 ianuarie 2009

- Adina Carmen Velescu, DIICOT Hunedoara, hotararea cu numarul 48 din 15 ianuarie 2009

- Angela Ciurea, DIICOT, hotararea cu numarul 49 din 15 ianuarie 2009

- Ioan Muresan, DIICOT Alba, hotararea cu numarul 1065 din 16 octombrie 2008

- Adelin Mihaila, DIICOT Buzau, hotararea numarul 1066, din data de 16 octombrie 2008

- Mirela Gabriela Boariu, DIICOT Harghita, hotararea cu numarul 1067 din 16 octombrie 2008

- Alexandru Coculescu, DIICOT, hotararea cu numarul 466 din 12 martie 2009

- Viorel Stranciug, DIICOT Bacau, hotararea cu numarul 467, din data de 12 martie 2009

- Diana Elena Burlacu, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 468, din data de 12 martie 2009

- Maria Maris, DIICOT MUres, hotararea cu numarul 469, din data de 12 martie 2009

- Cristina Radu, DIICOT Targu Mures, hotararea cu numarul 471, din 12 martie 2009

- Mihail Sandor, DIICOT Timis, hotararea cu numarul 472, din 12 martie 2009

- Mitica Nicusor Miu, DIICOT Oradea, hotararea numarul 473, din 12 martie 2009

- Nicolae Bonchis, DIICOT Oradea, hotararea cu numarul 474, din 12 martie 2009

- Gheorghe Leuca, DIICOT Oradea, hotararea cu numarul 475, din data de 12 martie 2009

- Nicolae Lucian Creivean, DIICOT Bihor, hotararea numarul 476, din 12 martie 2009

- Marieta Nicoleta Dragomir, DIICOT, hotararea cu numarul 486, din data de 12 martie 2009

- Adrian Claudiu Olar, DIICOT Salaj, hotararea cu numarul 478 din 12 martie 2009

- Mircea Ioan Andres, DIICOT Timisoara, hotararea cu numarul 479, din 12 martie 2009

- Viviana Cimpoeru, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 481, din data de 12 martie 2009

- Sandu Antonio Buzau, DIICOT Timis, hotararea cu numarul 482, din 12 martie 2009

- Alin Silviu Lazar, DIICOT Mures, hotararea cu numarul 483 din 12 martie 2009

- Iancu Pasalega, DIICOT Targu Mures, hotararea cu numarul 484, din 12 martie 2009

- Carmen Martinov, DIICOT Timis, hotararea cu numarul 485 din 12 martie 2009

- Laura Ecedi Stoisavlevici, DIICOT structura centrala, hotararea cu numarul 1028, din 11 iunie 2009

- Viorel Badea, DIICOT structura centrala, hotararea cu numarul 1029, din data de 11 iunie 2009

- Sorin Ilie Maciuc, DIICOT structura centrala, hotararea cu numarul 1030, din data de 11 iunie 2009

- Ion Anghelus Onet, DIICOT structura centrala, hotararea cu numarul 1031, din data de 11 iunie 2009

- Radu Razvan Horatiu, DIICOT, hotararea cu numarul 1032, din 11 iunie 2009

- Mihaela Ioana Simtion, DIICOT Alba, hotararea cu numarul 1033, din 11 iunie 2009

- Adina Claudia Joldos, DIICOT Bihor, hotararea cu numarul 1034, din 11 iunie 2009

- Aurelia Danusia Boicean, DIICOT Alba, hotararea cu numarul 1035, din 11 iunie 2009

- Costel Daniel Chirila, DIICOT Alba, hotararea cu numarul 1036, din 11 iunie 2009

- Mihai Mihaila, DIICOT Dambovita, hotararea cu numarul 1037, din 11 iunie 2009

- Nicolae Popescu, DIICOT Teleorman, hotararea cu numarul 691, din 10 iulie 2008

- Daniel Ghita, DIICOT structura centrala, hotararea cu numarul 692, din 10 iulie 2008

- Doinita Tanasa, DIICOT Suceava, hotararea cu numarul 696, din data de 10 iulie 2008

- Daniela Buruiana, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 699, din 10 iulie 2008

- Adrian Gluga, DIICOT, hotararea cu numarul 701, din 10 iulie 2008

- Marius Vasile Cazac, DIICOT Suceava, hotararea cu numarul 702, din 10 iulie 2008

- Maria Camelia Stoina, DIICOT, hotararea cu numarul 1107, din 25 iunie 2009

- Narcisa Rodica Kelemen, DIICOT structura centrala, hotararea cu numarul 1108, din 25 iunie 2009

- Sandica Apostolescu, DIICOT Vrancea, hotararea cu numarul 1109, din 25 iunie 2009

- Tudor Radian Kreiszer, DIICOT CLuj, hotararea cu numarul 1110, din 25 iunie 2009

- Pompiliu Stanciu, DIICOT Timisoara, hotararea cu numarul 1111, din 25 iunie 2009

- Ilie Stanciu, DIICOT Calarasi, hotararea cu numarul 1112, din data de 25 iunie 2009

- Gheorghe Stanciu, DIICOT Vrancea, hotararea cu numarul 1113, din 25 iunie 2009

- Florin Danut Magyar, DIICOT Cluj, hotararea cu numarul 1114, din 25 iunie 2009

- Sorin Danut Carare, DIICOT Galati, hotararea cu numarul 1115, din 25 iunie 2009

- Ion Ciafalon, DIICOT Galati, hotararea cu numarul 1116, din data de 25 iunie 2009

- Bogdan Orest Pacurariu, DIICOT Galati, hotararea cu numarul 1117, din 25 iunie 2009

- Vasile Popescu, DIICOT Gorj, hotararea cu numarul 1118, din 25 iunie 2009

- Vasile Udroiu, DIICOT Gorj, hotararea cu numarul 1119, din data de 25 iunie 2009

- Viorel Postica, DIICOT Iasi, hotararea cu numarul 1120, din 25 iunie 2009

- Daniel Constantin Horodniceanu, DIICOT Iasi, hotararea cu numarul 1123, din 25 iunie 2009

- Iulia Beatrice Deaconu, DIICOT Iasi, hotararea cu numarul 1124, din 25 iunie 2009

- Ionut Spiridon, DIICOT Ialomita, hotararea cu numarul 1125, din 25 iunie 2009

- Marian Dima, DIICOT Ialomita, hotararea cu numarul 1126, din data de 25 iunie 2009

- Gina Magirescu, DIICOT Bacau, hotararea cu numarul 1127, din data de 25 iunie 2009

- Dumitru Uzun, DIICOT Constanta, hotararea cu numarul 1128, din 25 iunie 2009

- Leontina Craciunescu, DIICOT Cluj, hotararea cu numarul 1129, din 25 iunie 2009

- Anne Mary Sarbu, DIICOT Bucuresti, hotararea cu numarul 1130, din data de 25 iunie 2009

- Cristina Gavriliuc, DIICOT Bacau, hotararea cu numarul 1131, din 25 iunie 2009

- Victor Bescuca, DIICOT Olt, hotararea cu numarul 1132, din 25 iunie 2009

- Mihaela Elena Manigutiu, DIICOT Sibiu, hotararea cu numarul 1133, din 25 iunie 2009

- Steluta Stanoiu, DIICOT, hotararea cu numarul 644, din 8 iulie 2010

Si adjunctul Procurorului General al Romaniei si-a luat gradul maxim fara examen, neurmand exemplul lui Kovesi!

Nu numai procurorii sefi de sectii sau de structuri si-au luat gradul de procurori de parchet general pe baza unei decizii judecatoresti, ci si Tiberiu Mihail Nitu, mana dreapta a Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi. Tiberiu Nitu a primit gradul de procuror suprem prin hotararea CSM cu numarul 268, din data de 26 februarie 2009. De apreciat ca, dupa stiinta noastra, Procurorul General Laura Kovesi, desi putea sa o faca, nu a profitat de aceasta portita si a ramas la gradul de parchet de tribunal pe care l-a detinut la numirea in functie, Laura Kovesi avand in prezent un salariu mai mic decat a multora dintre subalternii ei.

NOTA – Nu avem pretentia ca cei de mai sus sunt toti procurorii avansati la gradul maxim profesional – fara examen – intrucat numele celor de mai de sus au fost culese din baza de date publica a CSM si este posibil ca unii sa ne fi scapat. De mentionat ca, desi am solicitat aceste informatii oficial CSM-ului, aceasta institutie a refuzat sa ni le puna la dispozitie, demonstrand prin aceasta atitudine ori lenea unor functionari ori pur si simplu teama unora fata de marile parchete.

CIRCULARA ANTI-BOTA! Parchetul General da indicatii procurorilor din tara cum sa-i inculpe pe avocatii paraleli, ignorand verdictele a 1057 de magistrati (Documente)

Duminică, 09 Ianuarie 2011 18:00 | Scris de Razvan SAVALIUC |

Avocati - Barouri

Independenta procurorilor pare sa fie doar o vorba goala la Parchetul General, unde se incearca iar fortarea unor solutii de „exterminare” a celor peste 2500 de avocati paraleli din UNBR – Bota. Nemultumit de faptul ca o serie de procurori au dat solutii de neincepere a urmaririi penale impotriva avocatilor lui Pompiliu Bota - cu motivarea ca “spre deosebire de Baroul Bucuresti traditional, care nu are o lege de infiintare ori o hotarare judecatoreasca de infiintare ori un act constitutiv, noul Barou Bucuresti (Bota) exista si functioneaza in baza acestor acte”- adjunctul Procurorului General al Romaniei a determinat in anul 2010 emiterea unei circulare in care se dadeau indicatii contrare pentru solutionarea dosarelor avocatilor paraleli. Prin Rezolutia nr. 1099/C din 14 iunie 2010 a adjunctului Procurorului General (vezi referatul atasat la finalul articolului) s-a solicitat examinarea unei rezolutii a Parchetului Judecatoriei Sectorului 5 (confirmata cu autoritate de lucru judecat de catre instanta, prin hotarare definitiva!) si intocmirea unui referat privind puterea obligatorie a recursului in interesul legii, precum si necesitatea unui act constitutiv al formei de organizare a profesiei de avocat. Scopul acestui document este inca neclar, insa din informatiile pe care le detinem, se aude ca unele varfuri din Parchetul General asteapta cu infrigurare sa obtina macar o singura hotarare de condamnare a unui avocat din UNBR - Bota, pentru a avea motiv sa promoveze la instanta suprema un recurs in interesul legii, pentru a se demonta sutele de solutii favorabile date pana azi avocatiilor din noile barouri.

Pana in prezent, in cauzele avocatilor din UNBR - Bota s-au pronuntat 1057 de magistrati (380 de procurori si 679 judecatori) care au confirmat cu autoritate de lucru judecat 369 solutii de netrimitere in judecata, precum si 24 de hotarari de achitare (date de 39 de judecatori). Dintre acestea din urma, 9 decizii penale definitive apartin Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care au statuat ca avocatii lui Bota nu incalca legea profesand in cadrul barourilor nou constituite. Pompiliu Bota a formulat plangere impotriva Rezolutiei nr. 1099/C din 14 iunie 2010 a adjunctului Procurorului General, care a primit termen de judecata la instanta suprema (vezi plangerea atasata la finalul articolului).

Parchetul General deranjat de rezolutiile procurorilor care afirma ca barourile traditionale nu au acte de infiintare

Parchetul General a declansat o noua cruciada impotriva avocatilor din UNBR – Pompiliu Bota, dupa ce prima de acest gen, fortata in 2006, s-a finalizat cu achitari pe toata linia si sute de solutii de netrimitere in judecata date de procurori. Prima cruciada a fost initiata in 2006 de procurorul Octavian Ojog (adjunctul Sectiei de urmarire penala din Parchetul General, sustinut de sefii lui ierarhici pana la nivelul Laurei Kovesi) care a lansat o circulara in care ii dadacea pe procurori ca solutiile de netrimitere in judecata date de ei nu ar fi corecte si ca ar trebui sa aplice ori amenzi administrative ori sa-i trimita in judecata pe avocatii lui Bota. De data aceasta, prin Rezolutia nr. 1099/C din 14 iunie 2010 a adjunctului Procurorului General, si referatului aferent trimis unitatilor de parchet din tara se incearca prevenirea pe viitor a unor rezolutii in care mai multi procurori au afirmat negru pe alb ca barourile traditionale nu au acte de infiintare, in vreme ce barourile lui Bota au (vezi facsimil). Desi rezolutiile procurorilor au fost confirmate de instante cu autoritate de lucru judecat, care au reiterat acelasi lucru, circulara Parchetului General acrediteaza ideea ca indiferent daca Legea 51/1995 nu foloseste termenul de infiintare pentru barouri, “legea e un act de infiintare”, si ca aparitia in unele hotarari judecatoresti a motivarilor de genul ca barourile lui Bota functioneaza legal nu ar fi decat “efectul necunoasterii regulilor minime, de drept civil, privind infiintarea persoanelor juridice”. De asemenea, se concluzioneaza in final ca “organele judiciare au permis practicarea avocaturii de catre barourile Bota, creand o practica nelegala.”

Orice s-ar afirma despre barourile lui Pompiliu Bota, punerea in discutie de catre procurori din Parchetul General, prin acte administrative, a unor hotarari judecatoresti definitive, precum si datul de indicatii procurorilor din subordine, miroase a imixtiune in activitatea altor magistrati, precum si a atentat la principiul securitatii juridice. Din cate stim noi, singura forma permisa Parchetului General de comentare a unor solutii definitive este doar promovarea de recursuri in interesul legii, in situatia in care ar exista o practica neunitara. Cum pana in prezent nu exista decat solutii favorabile avocatilor lui Bota, confirmate cu autoritate de lucru judecat (sute la numar), ultima circulara a Parchetului General pare ca vrea sa reediteze situatia din 2006, cand impotriva avocatilor lui Bota, de dragul unor lideri ai avocaturii traditionale, s-au pornit sute de dosare penale, fasaite toate. Un proces de hartuire cum nu s-a mai vazut pana in prezent, fara nicio finalitate.

Pompiliu Bota a formulat plangere la Inalta Curte impotriva circularei

La 30.11.2010, UNBR – Bota a formulat plangere impotriva Rezolutiei nr. 1099/C din 14 iunie 2010 a adjunctului Procurorului General si a referatului din 16 iunie 2010, cerand Inaltei Curti infirmarea acestor acte pe motive de nelegalitate si netemeinicie.

In plangerea formulata (vezi documentul atasat la finalul articolului) se enumera decizii definitive ale Inaltei Curti si a numeroase instante de judecata, care au statuat faptul ca “Legea nr. 51/1995 nu infiinteaza barourile si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, desfiintate prin Legea nr. 3/1948”, precum si faptul ca barourile infiintate de Bota, ca urmare a unei hotarari judecatoresti irevocabile functioneaza legal. In plangerea formulata este invocata si Decizia CEDO nr. 24057/2003 in cauza “Pompiliu Bota contra Romaniei” in care judecatorii europeni, desi au respins cererea principala a petitionarului, au motivat: “membrii Asociatiei Bonis Potra pot exercita profesia de avocat cu conditia indeplinirii exigentelor prevazute de Legea nr. 51/1995, care este legea cadru pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si nu de infiintare a barourilor de avocati” - argument preluat in trei decizii penale definitive ale Tribunalului Bucuresti si Tribunalului Olt, din 2008 si 2010.

Totodata, avocatul Pompiliu Bota (foto 2) a invocat si principiul securitatii juridice din cauza CEDO “Beian contra Romaniei”, cele noua decizii penale definitive ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si practica unitara interna data de 1057 de magistrati (380 de procurori si 679 judecatori) care au confirmat cu autoritate de lucru judecat 369 solutii de netrimitere in judecata, precum si 24 de hotarari de achitare (date de 39 de judecatori).

In final, Pompiliu Bota a conchis ca circularele Parchetului General reprezinta un atac la independenta judecatorilor si procurorilor, si a cerut anularea lor, sesizand CSM si asociatiile profesionale ale magistratilor.

* Citeste aici referatul Parchetului General efectuat in baza Rezolutiei adjunctului Procurorului General!

* Citeste aici plangerea UNBR – Pompiliu Bota impotriva referatului si rezolutiei adjunctului Procurorului General!

RUSINOS - PDL-stii, cu acordul tacit al Opozitiei si al UNBR, isi recompenseaza “colectorii” din teritoriu prin Legea avocaturii

Duminică, 09 Ianuarie 2011 14:39 | Scris de L.J. |

Avocati - Barouri

Cu o perseverenta fara precedent, la Parlament, unii deputati s-au straduit sa introduca, drept privilegiu, la finele anului trecut, modalitati prin care sa poata ajunge avocati definitivi, batuti in cuie fara examen, atat ei, cat si alte personaje politice cu functii de varf in administratia publica locala. Pana la urma, dupa zbateri intense la nivelul comisiilor juridice, doi dintre deputatii PDL, Daniel Buda (fost avocat in Baroul Cluj) si Gabriel Andronache (Brasov) au reusit sa impuna, cu acceptul tacit si complice al reprezentantilor partidelor aflate in opozitie, dar si cu cel al conducerii Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, o modificarea la Legea avocaturii de-a dreptul nesimtita si total imorala: “Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv”. Cui foloseste la acest moment modificarea, de ce a existat atata incracenare pentru trecerea acestui amendament? Cine are interesul? Lumeajustitiei.ro a facut o scurta investigatie si la Parlament nu prea exista personaje care sa se afle in postura de stagiar, ca sa devina dupa terminarea mandatului, avocat definitiv fara examen. Deci, raspunsul nu poate fi legat decat de cei care au ocupat sau ocupa pozitii de frunte in administratia locala. Cine credeti ca se afla printre ei? Chiar unul dintre initiatorii acestei modificari a Legii avocaturii, adica domnul deputat Gabriel Andronache. Conform curriculum vitae al acestuia, Andronache a indeplinit din 1997 pana in 2008, diferite functii in administratia locala, dupa cum urmeaza: “1997 - 1998: Consilier, Delicventa juvenila, Directia pentru Protectia Copilului, Brasov; 1998 - 2000: sef Serviciu juridic, Directia pentru Protectia Copilului, Brasov; 2000 - 2001: Consilier juridic, Guvernul Romaniei, Agentia Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie; 2001 - 2004: sef Serviciu juridic, Directia Judeteana pentru Protectia Copilului, Brasov; ian. 2004 - iun. 2004: Consilier al presedintelui Consiliului Judetean Brasov; iun. 2004 - iun. 2008: Viceprimar al municipiului Brasov; iun. 2008 - nov. 2008: Consilier local în cadrul Consiliului Local Brasov”.

Dupa cum am aflat, acesta si-ar fi facut o cerere de derogare pentru a nu mai da examen, ca avocat definitiv, dar apoi, din considerente necunoscute, si-a retras-o. Acum, iata un bun prilej ca Andronache, care a fost viceprimar la Brasov si acum detine si un mandat de parlamentar, sa ajunga pledant, ca si cum si-ar fi desavarsit tainele dreptului in parlament sau in cadrul administratiei locale. Pe de alta parte, interesul pentru a exista o asemenea posibilitate – sustin avocati de prestigiu cu care am discutat – este acela de a plati, de a recompensa intr-un fel, oamenii din partid careau ajutat la sprijinirea camapniei electorale si care se ocupa de largirea, in teritoriu, a sferei sponsorilor si donatorilor pentru partid.

Iata cum suna Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010, la capitolul “Definitivarea in profesia de avocat”: “Calitatea de avocat definitiv se dobandeste in baza unui examen organizat de UNBR, anual si la nivel national, sau prin promovarea examenului de absolvire a INPPA. Examenul de definitivare se sustine in cadrul INPPA si se desfasoara in mod unitar, pe centre teritoriale, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de Consiliul UNBR. Comisia nationala de examen este formata, cu precadere, din avocati – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime in profesie a caror desemnare se face de Comisia permanenta a UNBR, la propunerea barourilor. Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare, cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine. La fel persoanele care au promovat examenul de intrare in profesia de avocat si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ timp de 5 ani neintrerupti. Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv”.

Hop si Nicolicea, cointeresat in propriul amendament! Noroc ca a picat!

Inainte de a exista acest ultim amendament trecut cu brio prin Parlament, au existat alte doua initiative de-a dreptul catastrofice: primul urma sa stipuleze ca toti alesii locali, daca aveau doua mandate in administratia locala, intrau direct stagiari, fara a mai da examen, acest amendament aparinand tot deputatului Andronache de la PDL. Dupa ce a fost scandal mare la Comisia juridica a Camerei Deputatilor, Andronache a renuntat la aceasta sinistra initiativa. Apoi, la comisie a fost depus un alt amendament care i-a apartinut UNPR-istului Eugen Nicolicea, fost deputat PSD, in al carui curriculum vitae apare ca a terminat Dreptul dar nu se stie in ce an, si care a ocupat de asemenea, o functie de voceprimar, la Drobeta Turnu Severin. Acest amendament al lui Nicolicea era la fel de halucinant pentru ca acesta vroia sa impuna o prevedere conform careia senatorii si deputatii care au avut deja un mandat de parlamentar (n.r. Nicolicea a avut doua mandate, ca PSD-ist) ar fi putut sa intre direct stagiari in profesia de avocat. Acest amendament a picat dupa alte scandaluri in plen. Pana la urma, formula gasita de parlamentarii PDL Buda si Andronache a avut succes. Demersul nu a fost contracarat in nici un fel de conducerea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, care si-a dorit ca noua lege sa treaca pentru ca s-a vrut cu orice chip sa fie stipulat si faptul ca “nulitatea actelor de constituire si de inregistrare ale barourilor in afara UNBR poate fi constatata si din oficiu” - pentru a putea sa aiba motive in viitor sa ceara desfiintarea barourilor concurente ale lui Pompiliu Bota. Astfel UNBR considera ca ar fi incheiat definitiv conflictul privitor la existenta barourilor paralele, dar nu este deloc asa. Vom reveni, pe larg, asupra acestui subiect distinct, care va naste cu siguranta un alt tip de conflict: cel constitutional.

RADOR

EFM: Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, despre cum ar trebui să arate noul CSM

EUROPA FM (7 ianuarie, ora 15:02) - Realizator: Noul Consiliul Superior al Magistraturii va fi pe deplin constituit după ce Curtea Constituţională se va pronunţa în urma unei contestaţii a 30 de senatori PD-L. Ei au contestat validitatea listei membrilor Consilului Superior al Magistraturii aleşi de judecători şi procurori într-un nou mandat de şase ani începând cu acest an. În urmă cu două zile, preşedintele României, Traian Băsescu, îi sfătuise pe membrii CSM să amâne alegerile până pe 20 ianuarie. La fel a făcut şi ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. Acesta nu a comentat decizia membrilor CSM de a organiza alegerile astăzi, însă a vorbit despre cum ar trebui să arate noul Consiliu.

Cătălin Predoiu: Avem nevoie de un un nou Consiliu care să fie mult mai exigent în ceea ce priveşte problemele de integritate din sistem şi sancţionarea lor, care să fie mai flexibil şi mai imaginativ în relaţia cu executivul şi legislativul. Un consiliu care să fie mult mai prezent în dialogul cu Comisia Europeană. Trebuie să implice alături de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public într-un dialog permanent cu experţii comisiei pentru a explica toate măsurile pe care luăm, greutăţile pe care le avem, rezultatele, realităţile din justiţia noastră, în aşa fel încât să putem determina un raport cât mai fidel în ceea ce priveşte progresele din justiţie.

Realizator: Membrii CSM i-au ales astăzi pe judecătorul Horaţius Dumbravă şi pe procurorul George Bălan în funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte ai Consiliului pentru un mandat de un an ce nu poate fi reînnoit./eradu/fcostea

RRA: Declaraţii ale preşedintelui CSM

RADOR (7 ianuarie) - Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a declarat astăzi că aderarea la Schengen nu este condiţionată de realizarea obligaţiilor menţionate în Mecanismul de Monitorizare a Justiţiei române. El a asigurat, în prima sa declaraţie de presă de la instalarea în funcţie, că instituţia pe care o conduce va face toate eforturile instituţionale pentru a îndeplini obiectivele impuse de Comisia Europeană. Judecătorul a susţinut că CSM trebuie să fie în afara oricăror suspiciuni şi conflicte de interese şi că este nevoie de o schimbare de abordare în funcţionarea sistemului judiciar. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 7 ianuarie, ora 18:03)/tneagoe/lpop

RRA: Noua conducere a CSM

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 ianuarie, ora 18:12) - Emisiunea: "Radiojurnalul de seară". Realizator: Cătălin Lenţa - Consiliul Superior al Magistraturii şi-a desemnat astăzi noua conducere. Aceasta şi-a preluat în acest fel mandatul de şase ani, în ciuda apelurilor preşedintelui Băsescu şi ale ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, de amânare a constituirii Consiliului până după data de 19 ianuarie, dată la care ar urma să se pronunţe Curtea Constituţională în chestiunea contestaţiilor la adresa unora dintre membri. Care sunt priorităţile noii conduceri a CSM ne spune acum Mădălina Radu.

Reporter: Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, spune că însuşi CSM trebuie să fie în afara oricăror suspiciuni şi conflicte de interese, motiv pentru care propune, prin planul lui managerial, ca membrii să semneze o declaraţie de integritate. Prin aceasta, membrii CSM ar urma să demisioneze din funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete, la fel şi cei care sunt membri în asociaţii profesionale sau ONG-uri. De asemenea, Horaţius Dumbravă mai vrea ca membrii actualului CSM să se angajeze că nu mai candidează pentru un nou mandat şi că în timpul mandatului nu vor promova în funcţii de execuţie sau la instanţa supremă. Pe de altă parte, noul şef al CSM susţine că nu este de acord cu acuzaţiile care sunt aduse sistemului judiciar în legătură cu aderarea României la Spaţiul Schengen.

Horaţius Dumbravă: Aderarea la Spaţiul Schengen nu este condiţionată de realizarea obligaţiilor menţionate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, stabilit împreună de Guvernul României şi Comisia Europeană, obligaţii pe care, oricum, actualul CSM şi le asumă şi va face toate eforturile instituţionale pentru a le îndeplini. Mecanismul este evident că trebuie ridicat şi acesta va fi un obiectiv primordial al noului CSM.

Reporter: La rândul său, noul vicepreşedinte al Consiliului, George Bălan, a prezentat măsurile pe care actuala conducere a CSM le va lua în perioada imediat următoare.

George Bălan: În intervalul imediat următor, se va face o evaluare a activităţii Consiliului, plecându-se de la dorinţa de optimizare a funcţionării acestuia, continuând cu responsabilizarea fiecăruia din membrii Consiliului pe domenii de activitate. De asemenea, se intenţionează, printr-un dialog sincer şi direct, optimizarea relaţiilor cu celelalte puteri ale statului, în aşa fel încât parteneriatul cu acestea să se bazeze pe un mesaj deschis de cooperare.

Reporter: Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a admis că noul CSM este legal constituit, dar a spus că acesta mai are de trecut încă un prag, respectiv verdictul Curţii Constituţionale, care poate schimba componenţa CSM. El a spus că aşteaptă de la acest CSM să fie mai aspru atunci când magistraţii încalcă legea.

Cătălin Predoiu: Avem nevoie de un nou consiliu, care să fie mult mai exigent în ceea ce priveşte problemele de integritate din sistem şi sancţionarea lor, un consiliu care să fie mai flexibil, mai imaginativ în relaţia cu executivul şi legislativul şi un consiliu care să fie mult mai prezent în dialogul cu Comisia Europeană, pentru a explica toate măsurile pe care le luăm, greutăţile pe care le avem, rezultatele, realităţile din justiţia noastră, în aşa fel încât să putem determina un raport cât mai fidel în ceea ce priveşte progresele din justiţie.

Reporter: Consiliul Superior al Magistraturii este forul care gestionează cariera judecătorilor şi procurorilor, mai precis, propune numirile în funcţii şi promovările, dă sancţiuni disciplinare magistraţilor sau îi apără atunci când sunt acuzaţi pe nedrept.

Realizator: Noul şef al Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbrava, este una din vocile cândva critice la adresa activităţii de până acum din CSM. El face parte dintr-un grup de judecători tineri care vor să aducă schimbări în acest domeniu. Ani Sandu cu detalii.

Reporter: Judecătorul Horaţius Dumbravă are 39 de ani şi a fost ales ca membru în noul Consiliu Superior al Magistraturii din partea curţilor de apel. El este din 2009 preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş, după ce, anterior, a fost şi judecător la Tribunalul Mureş şi Judecătoria Târgu Mureş. Alături de judecătorii Adrian Neacşu şi Cristi Danileţ, Horaţius Dumbravă este unul dintre magistraţii care au criticat în mai multe rânduri vechiul CSM şi vor să reformeze instituţia, având sprijinul Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România şi al Asociaţiei Societatea pentru Justiţie, cunoscută mai ales sub numele prescurtat SoJust. De altfel, Horaţius Dumbravă este membru fondator al celor două asociaţii, iar în 2006 şi 2007 a fost preşedinte la SoJust, în prezent, însă, nu este membru în nicio asociaţie profesională sau organizaţie nonguvernamentală. El a candidat pentru Consiliul Superior al Magistraturii pe acelaşi proiect cu Adrian Neacşu şi Cristi Danileţ. Acum, toţi sunt membri în CSM. Cei trei au fost şi printre magistraţii care au protestat când CSM nu i-a sancţionat pe judecătorii Cristian Jipa şi Florin Costiniu de la Înalta Curte, învinuiţi în dosarul în care senatorul PSD, Cătălin Voicu e acuzat că a luat mită pentru a interveni la anumiţi jduecători în favoarea clienţilor săi. Horaţius Dumbravă are o vechime în magistratură de 14 ani./mtone/fcostea

TVR 1: Justiţia nu acceptă să fie făcută vinovată pentru eşecul admiterii României în spaţiul Schengen

TVR 1 (7 ianuarie, ora 20:07) - Realizator: Justiţia nu acceptă să fie făcută vinovată pentru eşecul admiterii României în spaţiul Schengen - susţine chiar noul şef al magistraţilor, Horaţius Dumbravă, ales astăzi preşedinte al CSM. Noua formulă a Consiliului a ţinut prima şedinţă de constituire; asta, deşi abia peste două săptămâni Curtea Constituţională va spune dacă alegerile desfăşurate în toamna anului trecut au fost sau nu legale.

Reporter: După prima şedinţă solemnă a CSM, noua componenţă - cei 19 membri şi-au ales conducerea. Horaţius Dumbravă a fost ales preşedinte şi George Bălan, vicepreşedinte. Niciunul nu a avut contracandidat. În prima declaraţie publică, noii lideri au precizat că magistraţii nu sunt vinovaţi pentru eşecurile diplomatice ale României.

Horaţius Dumbravă: Nu putem fi de acord cu acuzaţiile care sunt aduse sistemului de justiţie în legătură cu accesul la spaţiul Schengen. Dacă România îndeplineşte condiţiile tehnice pentru aceasta urmează a fi decis de autorităţile de la Bruxelles.

Reporter: Preşedintele Traian Băsescu i-a acuzat pe membrii CSM că nu s-au achitat de sarcinile din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, convenit de România cu Comisia Europeană, iar aceste eşecuri au fost folosite de alte state membre împotriva noastră. De asemenea, şeful statului ceruse amânarea validării noului CSM până la pronunţarea Curţii Constituţionale, pe 19 ianuarie, astfel încât să nu mai existe umbră de îndoială asupra legalităţii candidaturilor. De aceeaşi părere a fost şi ministrul justiţiei.

Cătălin Predoiu: Avem un Consiliu constituit, dar care are, totuşi, în perspectivă încă un prag de trecut - vrem, nu vrem acest lucru -, pentru că nu putem face abstracţie de contenciosul constituţional.

Reporter: Prima şedinţă de lucru a CSM va avea loc joia viitoare, când vor fi stabilite priorităţile pe termen mediu şi lung ale acestui for.

Realizator: Judecătorul Horaţius Dumbravă, de la Curtea de Apel Târgu Mureş, a fost ales preşedinte CSM cu 15 voturi pentru şi trei împotrivă, un vot fiind nul. Dumbravă a fost zece ani procuror şi alţi zece judecător. A fost un critic fervent al fostului CSM. Cu 18 voturi pentru şi unul anulat, procurorul George Bălan a devenit noul vicepreşedinte al CSM. El a fost şeful procurorilor din Capitală, în perioada 2002 - 2010, specializat cu precădere pe dosare de criminalistică şi criminalitate organizată, dar şi de corupţie./lbadiu/dsirbu

RFI: Au fost aleşi preşedintele şi vicepreşedintele CSM

RADIO FRANCE INTERNATIONALE (7 ianuarie, ora 18:17) - "40 de minute" - Realizator: Anca Năstase - Judecătorul Horaţiu Dumbravă a fost ales preşedinte al CSM pentru un an, iar procurorul George Bălan, vicepreşedinte, o echipă de conducere la CSM, aleasă în pofida solicitării preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, care ceruseră amânarea alegerilor până la pronunţarea Curţii Constituţionale. Instanţa a fost sesizată în cazul a şapte dintre judecatori şi ar urma să se pronunţe pe 20 ianuarie. Am întrebat-o pe Laura Ştefan, expert pe justiţie la Societatea Academică din România, cât de validă este această echipă de conducere, în aceste condiţii.

Laura Ştefan: Acum, din punct de vedere juridic, hotărârea Senatului este în vigoare astăzi, chiar dacă ea a fost atacată la Curtea Constituţională. Adică, atacul la Curtea Constituţională nu suspendă aplicabilitatea hotărârii Senatului. Deci, din punct de vedere legal, da, alegerea de astăzi este legitimă. Pe de altă parte însă, cred că ar fi fost înţeles şi mai bine pentru toată lumea, mai ales în condiţiile în care alegerile acestea pentru CSM sunt foarte, foarte discutabile din punct de vedere al respectării legalităţii, dacă s-ar fi aşteptat până după decizia Curţii Constituţionale, pentru a se constitui CSM şi pentru a se alege conducerea acestui organism.

Realizator: Deci, vorbim de o conducere provizorie, nu ilegală, nu?

Laura Ştefan: Nici măcar provizorie, pentru că se pune întrebarea ce se va întâmpla în eventualitatea în care Curtea invalidează hotărârea Senatului, adică spune că nu este constituţională. Senatul va trebui să adopte o nouă hotărâre şi, în funcţie de decizia Curţii, de exemplu, ar putea să invalideze prezenţa în CSM a celor care au un al doilea mandat şi a celor care au refuzat să plece, susţinând că nu li se termină mandatul. Deci, am vorbit despre şase locuri scoase din nou la alegeri şi, eventual, despre locul persoanei din societatea civilă, a cărei prezenţă este contestată. Întrebarea este: dacă pleacă aceşti şapte membri, până la alegerea noilor membri conducerea este în continuare valabilă sau nu? Sunt mai multe opinii aici. Tind să cred că da, conducerea rămâne în funcţie, însă cred că preţul plătit pentru această rămânere în funcţie e un pic cam mare, pentru că toate aceste semne de întrebare care planează asupra alegerilor la CSM se transmit, practic, asupra actualei conduceri aleasă repede şi în contextul în care lucrurile nu s-au clarificat cu privire la componenţa efectivă a CSM-ului. Pe de altă parte, cred că graba se explică şi prin faptul că, dacă şapte membri ai CSM-ului ar fi invalidaţi, asta ar însemna că în CSM rămân, practic, 12 membri. Or, CSM-ul nu poate funcţiona în plen, decât dacă sunt prezenţi la lucrări cel puţin 15 dintre membrii săi. Deci, există riscul ca CSM-ul să nu se poată întruni după data de 19 ianuarie în plen, pentru alegerea conducerii, tocmai din acest motiv, dacă cumva se va ajunge la invalidare.

Realizator: Deci, vor fi alegeri doar pentru cei şapte membri, spuneţi, nu pentru...

Laura Ştefan: Asta este o posibilitate. Curtea Constituţională are, practic, trei variante mari: să valideze decizia Senatului, să invalideze decizia Senatului - şi atunci, se poate pune problema alegerilor pentru membrii invalidaţi - sau să ceară reorganizarea alegerilor, susţinând că, de fapt, prin această candidatură dublă şi prin faptul că unii dintre membrii CSM au refuzat să plece din funcţia pe care o ocupă, s-au influenţat alegerile pentru toate poziţiile din CSM, mai puţin în cazul judecătorilor de pe lângă judecătorii, pentru că acolo nu avem nicio persoană care să candideze pentru un al doilea mandat şi nici n-avem nicio persoană care să nu plece din CSM, susţinând că nu i se termină mandatul.

Realizator: Deci, din nou alegeri şi pentru preşedinte şi pentru vicepreşedinte, adică ce s-a întâmplat astăzi s-ar putea să se reia.

Laura Ştefan: Orice este posibil. De aceea, ar fi fost bine dacă am fi avut o decizie anterioară momentului acesta, pentru a şti cum stăm, pentru că, totuşi, CSM este o instituţie foarte importantă în sistemul judiciar românesc. Bine ar fi fost dacă am fi avut hotărâri din partea instanţelor de judecată, cu excepţia Tribunalului Bucureşti. Vă reamintesc, niciuna din instanţele sesizate cu contestaţii împotriva acestor nereguli nu s-a pronunţat, deşi contestaţiile sunt depuse de undeva din vara anului trecut. Deci, iată, teama de a lua decizii în adoptări importante are repercusiuni majore asupra funcţionării instituţiilor statului. Şi acum, ne întrebăm ce ne facem, că dacă rămânem fără CSM. Bun, dar soluţia trebuia să existe anterior acestui moment, anterior hotărârii Senatului, pentru că nu e firesc ca Senatul să fie cel care trebuie să decidă cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unei proceduri desfăşurate pe lângă lege. Normal ar fi fost ca instanţele să dea hotărâri în timp util, eventual, să decidă anularea alegerilor care se desfăşuraseră până la acel moment şi demararea unei noi proceduri de alegeri. Asta ar fi fost normalitatea. Din păcate, nu trăim în normalitate şi ajungem din nou la Curtea Constituţională, unde se tranşează toate problemele acestea sinuoase cu privire la care nimeni altcineva nu vrea să decidă.

Realizator: O ultimă întrebare, doamna Laura Ştefan: cât de dificil e mandatul unei conduceri CSM, până la urmă indiferent care va fi aceasta, având în vedere că vorbim de una din cele mai controversate instituţii?

Laura Ştefan: Este foarte dificil şi cred că marea miză a noii conduceri, indiferent care va fi aceasta este să reclădească încrederea în această instituţie atât de importantă în sistemul judiciar şi atât de controversată. De aceea, cred că noua conducere aleasă astăzi are o sarcină foarte, foarte dificilă. Horaţiu Dumbravă este recunoscut pentru poziţiile sale corecte în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, integritatea ş.a.m.d. Pe de altă parte, este ales în acest fel, astăzi, înainte de o decizie a Curţii Constituţionale, după nişte alegeri discutabile. Acest lucru se repercutează şi pe imaginea noii conduceri. Că vrem sau că nu vrem, asta este realitatea./ipescaru/dsirbu

RRA: Declaraţie a noului preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 ianuarie, ora 22:03) - Radiojurnal

Realizator: Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a declarat astăzi că nu poate fi de acord cu acuzaţiile aduse sistemului judiciar în legătură cu aderarea la Spaţiul Schengen. El a asigurat, în prima declaraţie de presă de la instalarea în funcţie, că instituţia pe care o conduce va face tot posibilul să îndeplinească obiectivele impuse de Comisia Europeană.

Horaţius Dumbravă: Aderarea la spaţiul Schengen nu este condiţionată de realizarea obligaţiilor menţionate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare stabilit împreună de Guvernul României şi Comisia Europeană, obligaţii pe care oricum actualul CSM şi le asumă şi va face toate eforturile instituţionale pentru a le îndeplini. Mecanismul este evident că trebuie ridicat şi acesta va fi un obiectiv primordial al noului CSM.

Realizator: Noul preşedinte al CSM, Horaţius Dumbravă, a mai afirmat că instituţia pe care o conduce trebuie să fie în afara oricăror suspiciuni şi conflicte de interese şi că este nevoie de o schimbare de abordare în funcţionarea sistemului judiciar./mdudea/dstanesc

RRA: CSM va face toate eforturile pentru a îndeplini obiectivele
impuse de Comisia Europeană

RADOR (8 ianuarie) - CSM va face toate eforturile pentru a îndeplini obiectivele impuse de Comisia Europeană, a declarat, ieri, noul preşedinte al Consiliului, judecătorul Horaţius Dumbravă. El a subliniat, însă, că aderarea la Spaţiul Schengen nu este condiţionată de realizarea obligaţiilor menţionate în mecanismul de monitorizare a justiţiei. Noua conducere a CSM a fost aleasă, ieri, în pofida faptului că şeful statului şi ministrul justiţiei ceruseră ca alegerile să fie amânate până când Curtea Constituţională se va pronunţa asupra legitimităţii noului CSM.(RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 8 ianuarie, ora 8:00)/avladucu/schelaru

TVR1: Reguli noi la CSM

TVR1 (8 ianuarie, ora 20:18) - Realizator: Mihai Rădulescu - Pentru prima dată, membrii CSM vor semna o declaraţie de integritate care va completa carenţele legii. Aşa propune noul preşedinte al consiliului, Horaţius Dumbravă. CSM este una dintre instituţiile pe spatele căreia s-a pus eşecul intrării în Spaţiul Schengen în luna martie.

Reporter: Primul angajament pe care ar trebui să şi-l asume membrii aleşi în consiliu este că nu vor mai candida pentru un nou mandat. S-ar evita astfel situaţii precum a celor trei mandate reînnoite anul acesta. În al doilea rând, ar trebui ca şefii magistraţilor să promită că vor renunţa la posturile de şefi pe care le deţin pe la instanţe şi parchete.

Horaţius Dumbravă, preşedinte CSM: Blocăm activitatea acelei instanţe prin suspendarea sine die din aceste funcţii de conducere.

Reporter: Membrii CSM ar trebui să nu-şi mai favorizeze foştii colegi de la instituţiile din care provin sau din asociaţiile profesionale în care au activat. Pentru o transparenţă totală, toată lumea ar trebuie să spună deschis ce a votat după deliberări. Vom afla astfel cu toţii cine a votat împotriva unui proiect de lege, cine a vizat sau nu sancţionarea unui magistrat, cine vrea o anumită persoană la şefia instanţei supreme sau a altei instanţe din ţară. Nu toţi membrii CSM împărtăşesc aceste propuneri.

Lidia Bărbulescu, membru CSM: Eu pretind o declaraţie de integritate în concordanţă cu legalitatea.

Reporter: Deşi nu au intrat încă în vigoare, noile reguli au şi susţinători. Procurorul general a fost primul membru CSM care a votat la vedere.

Laura Codruţa Kovesi, procuror general al României: Eu astăzi am votat în favoarea celor doi candidaţi şi fac această precizare.

Reporter: Prin declaraţia de integritate, membrii CSM ar urma să promită şi că nu vor candida pe perioada celor şase ani de mandat pentru avansare în posturi superioare în sistemul judiciar, precum cele de magistraţi la instanţa supremă. Altfel, membrii CSM ar fi suspectaţi că şi-au aranjat posturi călduţe pentru următoarea perioadă sau o ieşire la pensie dintr-o poziţie înaltă a sistemului judiciar./eradu/fcostea

Hotnews.ro

VIDEO Ambasadorul Ungariei la Bucuresti: "Daca exista probleme cu sistemul de justitie si aparare a frontierelor, sa discutam despre acest lucru. Dar, din cate stiu, Comisia nu a identificat probleme si, daca Romania si Bulgaria au indeplinit conditiile, bine ati venit in Schengen!"

de Adrian Lungu EurActiv.ro

Duminică, 9 ianuarie 2011, 23:02 Actualitate | Internaţional

Oszkár Füzes, Ambasadorul Ungariei la Bucuresti

Foto: Hotnews

Mediafaxdb.ro

Ministerul Justitiei

Un proiect de lege aprobat de Executiv la sfarsitul anului trecut vizeaza desfiintarea mai multor instante si parchete

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Capital

O reforma lovita de nulitate: suprimarea de judecatorii (nr.1)

Mona Scarisoreanu

4

sus

2 Ministerul Justitiei

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat,recent, ca, in opinia sa, noul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) va fi pe deplin constituit dupa pronuntarea Curtii Constitutionale din 19 ianuarie

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Cronica Romana

Continua scandalul privind numirea noului CSM

-

4

sus

3 Ministerul Justitiei

Fii si fiicele a 23% din membrii Parlamentului si a 41% din membrii Cabinetului Boc au studiat la scoli private sau din strainatate

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Romania libera

De ce isi scolesc demnitarii copiii in strainatate

-

6, 7

sus

1 CSM

Exista mari sanse ca Romania sa ramana in afara Spatiului Schengen si dupa 1 martie

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Bucarest Hebdo

Presedintele Traian Basescu isi asuma esecul in privinta aderarii la Schengen

Corneliu Cusnir

3

Vezi text

10.01.2011

Nine O Clock

Oficialii de la Bucuresti stiu ca Franta se va opune aderarii in spatiul Schengen

MIhai Barbu

2

sus

2 CSM

Comentariu referitor la aderarea Romaniei la Spatiul Schengen

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Saptamana Financiara

Hai la lupta cea mare! (Nr.289)

Dan Constantin

14

sus

3 CSM

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a suspendat, la finele saptamanii, Hotararea de Guvern nr. 735/2010 privind recalcularea pensiilor militare de stat, ale politistilor si ale functionarilor din penitenciare

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Saptamana Financiara

"Gaura" din bugetul de pensii va ajunge la 3 millarde de euro in 2011

-

6

sus

4 CSM

Comentariu cu privire la presedintele Traian Basescu

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Libertatea

CSM i-a dat cu tifla lui Base

Petru Calapodescu

4

sus

5 CSM

Numarul celor condamnati pentru coruptie a crescut de la 97 in 2007 la 150 in prima parte a anului 2010, procurorul-sef Daniel Morar la Anticoruptie Directiei Nationale

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Nine O Clock

Morar: "Lupta anti-coruptie nu a esuat"

-

5

sus

1 Anticoruptie

Eugen Bogatu, seful directiei Domenii portuare din cadrul Administratiei Portuare Constanta, a fost retinut ieri de procurorii DNA, el fiind acuzat de trafic de influenta si favorizarea infractorului

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Curentul

Seful administratiei Porturilor, Eugen Bogatu, retinut de DNA in dosarul libanezului Baaklini

-

1, 4

Vezi text

10.01.2011

Adevarul

Directorul Porturilor, retinut de DNA

Mara Demir

3

Vezi text

10.01.2011

Romania libera

Tsunami penal in port si la vama

Cristi Ciuperca

3

sus

2 Anticoruptie

Editorial cu privire la intrarea Romaniei in Schengen in decursul acestui an

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Curentul

Timpul si Spatiul

Tia Serbanescu

1, 6

sus

3 Anticoruptie

Exista mari sanse ca Romania sa ramana in afara Spatiului Schengen si dupa 1 martie

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Capital

Naufragiul Schengen (nr. 1)

-

2

sus

4 Anticoruptie

Impozitarea averilor nedeclarate este atat o forma de amnistie fiscala, cat si o premisa pentru abuzuri prin estimarea speculativa a veniturilor personale, cred specialistii in taxe si drept

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Capital

Impozitarea averilor are iz de amnistie fiscala (nr.1)

Diana Zaharia

3

sus

5 Anticoruptie

Teodor Tranca, seful Parchetului de pe langa Tribunalul Valcea, a fost suspendat din functie dupa ce DNA a decis anchetarea sa

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Adevarul

Prim-procuror suspendat

-

3

sus

6 Anticoruptie

Incepand cu 1 ianuarie 2011 patronii unor mici afaceri pot din nou sa opteze intre impozitul pe profit si cel pe cifra de afaceri

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Saptamana Financiara

Reintoarcerea microintreprinderile(nr 289)

-

1, 8, 9

sus

7 Anticoruptie

Henri Paul spune, intr-un interviu, ca pozitia critica a Parisului in dosarul Schengen nu este determinata nici de retorsiune, nici de vreo targuiala

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Evenimentul Zilei

Henri Paul:" Nu suntem dispusi la targuiala"

Adrian Cochino

1, 3

sus

8 Anticoruptie

Conform declaratiilor de avere publicate pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate (ANI), Elena Basescu, mezina sefului statului, si Adina Valean, sotia liderului PNL, Crin Antonescu, au dat zeci de mii de euro pe bijuterii

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Libertatea

EBA "si-a tras" bijuterii de 10.000 de euro

-

5

sus

1 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Primarul Iasiului, pesedistul Gheorghe Nichita a ignorat decizia definitiva a Curtii de Apel Oradea cu privire la proiectul Palas din Iasi, un proiect contestat inca de la demararea sa

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Curentul

Primarul Iasiului, Gheorghe Nichita, sfideaza hotararile definitive ale justitiei

-

1, 3

sus

2 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Procesul privind incendiul de la Maternitatea Giulesti, incepe, luni, la Judecatoria Sectorului 6

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Romania libera

Incepe procesul lotului de la Maternitatea Giulesti

-

2

Vezi text

10.01.2011

Click

Incepe procesul in Cazul maternitatii Giulesti

-

4

Vezi text

10.01.2011

Puterea

Procesul tragediei de la Maternitatea Giulesti incepe astazi

-

9

Vezi text

10.01.2011

CanCan

Asistenta de la Giulesti, la judecata

A.S

12

sus

3 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

SIF Oltenia (SIF5) va alege la finele acestei saptamani un administrator provizoriu pe locul ramas vacant al lui Dinel Staicu

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Ziarul Financiar

Cine se va lupta pe locul lui Staicu in conducerea SIF 5

Adrian Cojocar

5

sus

4 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Oficial, opozitia unita nu a adresat inca UDMR invitatia de a deveni parte a Aliantei PSD-PNL-PC, aflata pe punctul de a se inregistra la tribunal

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

09.01.2011

Adevarul

Victor Ponta vrea alianta cu PNL si PC

Valentina Deleanu

3

sus

5 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Sorin Ovidiu Vantu nu a depus toate documentele la dosar in cadrul procesului de la Tribunalul Bucuresti

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Curentul

Vintu a mintit candid completul de judecata!

Ramona Feraru

5

sus

6 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi a anuntat ca a deschis dosar penal impotriva presedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Adevarul

Incep audierile in dosarul lui Vadim

-

3

Vezi text

10.01.2011

Puterea

Vicepresedintii PRM, audiati la Parchetul General, in cazul evacuarii cu scandal

Andrei Tudor

2

sus

7 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Gheorghe Pistol, consilier judetean de Ilfov, detine impreuna cu familia sa 650 de hectare de teren, cu 200 mai mult decat familia lui Gigi Becali

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Adevarul

Gigi de Buftea, peste Gigi de Pipera

Sorin Ghica

1, 4, 5

sus

8 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Sinteza principalelor evenimente din Romania

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Adevarul

Judet cu Judet

-

10

sus

9 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Interviu cu Lucian Dinita, seful Directiei Politiei Rutiere

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Jurnalul National

Huliganii din trafic, "salvati" de o definitie

-

7

sus

10 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a suspendat, la finele saptamanii, Hotararea de Guvern nr. 735/2010 privind recalcularea pensiilor militare de stat, ale politistilor si ale functionarilor din penitenciare

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Ziarul Financiar

Guvernul, pus la zid de Justitie: pensile militarilor nu se mai recalculeaza

Iulian Anghel

3

Vezi text

10.01.2011

Financiarul

Pensiile militarilor, politi§tilor §i ale functionaries din administratia penitenciarelor nu vor fi recalculate

Georgeta Filip

12

Vezi text

10.01.2011

Puterea

Militarii disponibilizati castiga prima lupta in razboiul cu Executivul

Laurentiu Musoiu

16

Vezi text

09.01.2011

Adevarul

Pensiile militare nu se taie

-

3

sus

11 Judecatorii, tribunale, curti de apel, instante de judecata

Comentariu cu privire la decalaratiile presedintelui PNL, Crin Antonescu legate de noua alianta

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Pagina

Vezi text

10.01.2011

Bursa

Crin Antonescu: Constructia PNL-PC-PSD nu este deloc usoara

A.G.

3

sus


Cronicaromana.ro

Luni, 10 Ianuarie 2011

Continua scandalul privind numirea noului CSM


Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat,recent, ca, in opinia sa, noul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) va fi pe deplin constituit dupa pronuntarea Curtii Constitutionale din
19 ianuarie. Predoiu a renuntat sa mai puna in dezbaterea plenului CSM problema amanarii sedintei de constituire a Consiliului, insa si-a sustinut punctul de vedere. “In perioada imediat urmatoare, trebuie sa ne concentram sa risipim indoielile aparute in plan intern si extern privind modul in care s-a constituit acest Consiliu”, a precizat Predoiu. Ministrul Justitiei a adaugat ca, pe termen scurt, CSM trebuie sa lucreze pentru obtinerea unui raport cat mai bun de tara, iar pe termen lung a identificat doua obiective: asigurarea conditiilor pentru implementarea noilor coduri si demonstrarea ca reforma inceputa in 2004 privind trecerea la autoguvernarea justitiei este un lucru viabil.
Declaratia lui Predoiu vine dupa ce presedintele Traian Basescu le-a cerut miercuri membrilor CSM sa amane alegerea conducerii noului CSM, pana cand Curtea Constitutionala se va pronunta asupra celor doua contestatii.Si ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a transmis recent catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si CSM solicitarea de amanare a sedintei de constituire a Consiliului. In replica, noul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Horatius Dumbrava, a declarat,recent, ca institutia trebuie sa fie in afara oricaror suspiciuni si conflicte de interese. El a afirmat ca, de aceea, in calitate de presedinte, va propune membrilor din CSM insusirea unei declaratii de integritate. Noul sef al CSM a explicat ca cei care detin functii de conducere la instante si parchete ar trebui sa demisioneze, iar cei care sunt membri in asociatiile profesionale sau alte ONG-uri sa demisioneze sau sa se suspende din calitatea de membru al CSM. De asemenea, membrii actualului CSM trebuie sa declare ca nu mai candideaza pentru un nou mandat intr-un alt Consiliu si ca in timpul mandatului nu vor candida pentru promovare in functii de executie sau la ICCJ, ori pentru numire in functii de conducere.
Horatius Dumbrava sustine ca cererile de la magistratii sau instantele ori parchetele din care provin membrii CSM sa fie tratate fara niciun fel de favoritism, iar membrii Consiliului sa nu se foloseasca de privilegiul secretului votului pentru a se feri de raspundere individuala fata de corpul magistratilor.
Judecatorul a tinut sa mentioneaze ca noul CSM in componenta validata de Senat prin hotararea publicata in 23 decembrie 2010, si-a inceput de vineri activitatea. Pe de alta parte, noul presedinte al CSM a adaugat ca nu poate fi de acord cu acuzatiile aduse sistemului judiciar in legatura cu amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen.

Libertatea.ro

CSM i-a dat cu tifla lui Băse

10 Ianuarie 2011 | Articol semnat de Petru Calapodescu

Dacă acum câţiva ani Consiliul Superior al Magistraturii a purces la “alegerea” preşedintelui său după ce Traian Băsescu – gafă impardonabilă – îl şi felicitase pe cel ce urma să iasă din urnă, de astă dată CSM a dat dovadă (semne de trezire au mai fost) de o clară nesupunere. Iritat de intrarea în CSM a unor personalităţi incomode, în primul rând a lui Dan Lupaşcu, care-l mai înfruntaseră, preşedintele deja atacase dur, de la Cotroceni, Justiţia că face cel mai mare rău posibil României, ba chiar că e principala vinovată de eşecul Schengen. Nu-i corect. Instanţele au destule hibe (profesionalismul unor judecători, lungirea proceselor etc.). A-i pune însă în cârcă răspunderea pentru corupţia din ţară, dar a lăuda Parchetul, mai ales DNA, e nedrept: dosarele prost întocmite, şubrede, provin de la Parchet, nu le fac judecătorii şi nu-i vina acestora că avocaţii sunt mai profesionişti decât acuzatorii. Cum nu CSM, ci Guvernul răspunde de salariile mici ale vameşilor, care-i fac să se lase mânjiţi.

Principala găselniţă a lui Traian Băsescu – reluată imediat de PDL într-o contestaţie la Curtea Constituţională – a fost că trei membri ai noii componenţe a CSM s-ar afla la al doilea mandat, ceea ce ar contraveni Legii fundamentale. Inexact. Constituţia prevede că preşedintele CSM nu poate fi reales, nu şi membrii săi. Totuşi, prezidând şedinţa de bilanţ a CSM, Traian Băsescu a “sugerat” amânarea constituirii şi desemnării conducerii, chiar dacă se depăşea termenul legal, până după 19 ianuarie: parcă anticipa astfel decizia de la data respectivă a CCR... Spre dezamăgirea, probabil şi furia sa, CSM şi-a văzut însă de treabă, s-a constituit şi şi-a ales vineri conducerea.

Am urmărit atent discursul preşedintelui la şedinţa CSM. A dat multe, prea multe indicaţii, chiar dacă, prudent, ca să nu fie acuzat iar de ingerinţe, le-a botezat rugăminţi şi sugestii. Ştiindu-se el însuşi implicat într-un dosar greu, “Flota”, temporar suspendat, o mai discretă şi mai rară intrare a sa pe teritoriul Justiţiei n-ar fi nepotrivită.
Ca să evite suspiciunile.

Sursa: CSM

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu