vineri, 22 octombrie 2010

CSM-REVISTA PRESEI 22 OCTOMBRIE 2010

CUPRINS

 

Mediafaxdb.ro

 

AMR - Scrisoare deschisă către Consiliul Superior al Magistraturii

 

Mediafax

·        Membrii CSM, nelămuriţi cu privire la completarea declaraţiilor de avere

·        CSM vrea modificarea normelor privind utilizarea fondurilor potrivit OUG 27/2006

·        AMR: Interceptările telefonice ce apar în presă creează presiune asupra imparţialităţii justiţiei

·        Vicepreşedintele UNJR: Este absurd ca anumite instanţe să condamne pentru calomnie, iar altele nu

·        Statul român, obligat de CEDO până la 31 decembrie 2009 să plătească 44,6 milioane de euro

·        DNA va publica pe site-ul propriu hotărârile definitive ale instanţelor în cauzele de corupţie

·        Procurorul Păun: Nu comentez afirmaţiile unei inculpate; s-au dat două decizii de condamnare

Agerpres

 

·        Magistraţii nu sunt de acord cu trecerea adresei de domiciliu în declaraţia de avere

·        Întrevedere între Emil Boc şi preşedintele CEDO, vineri, la Palatul Victoria

 

NEWSIN

 

 

 

HOTNEWS

 

·        Medierea, salvarea instantelor din Romania

 

RADOR

 

·        RRA: Studiu privind vinovaţii pentru condamnările României la CEDO


Juridice.ro

 

·        Scrisoarea deschisa a AMR si APR catre Florica Bejinaru

·        CSM. Minuta Comisiei resurse umane – 19 octombrie 2010

·        Curtea de Apel Ploiesti. Conferinta de presa sustinuta de Valentina Gheorghe si Ana Roxana Tudose

·        Tribunalul Maramures. Ziua portilor deschise – 25 octombrie 2010

·        Tribunalul Timis sarbatoreste Ziua Europeana a Justitiei civile 25 octombrie 2010

·        Eliberari din functia de magistrat prin pensionare. Decrete semnate

·        Human rights for all is not an impossible dream. 60 de ani de Conventie Europeana a Drepturilor Omului

·        Themis. Marea Finala – Bucuresti, 22–27 noiembrie 2010

·        Regulamentul de desfasurare a concursului pentru ocuparea unor posturi vacante de functionari publici si personal contractual din cadrul Ministerului Public

·        RIL promovat. Cadrul aplicarii amenzii civile debitorului unei obligatii de a face intuitu personae

·        Aplicarea „redeventei pentru copia privata”. CJUE. C-467/08. PADAWAN/SGAE

·        Valer Dorneanu – numit in functia de adjunct al Avocatului Poporului

 

Lumeajustitiei.ro

 

·        Asociatiile profesionale ale magistratilor cer CSM sa-i sanctioneze pe cei care livreaza publicului interceptari telefonice si ambientale

·        Dementa ascultarilor! Tariceanu acuza serviciile secrete de santaj politic si cere Justitiei sa nu slujeasca interesele unei puteri vremelnice!

·        Din ciclul ”DIICOT si UM 0894 SRI”: un munte de inregistrari intre fosti ministri, avocati, soti, jurnalisti, oameni de afaceri si politicieni, fara legatura cu cauza!

·        Scandalul dintre judecatorii de la Curtea de Apel Cluj ascunde interesele din jurul Pollus Mall detinut de Arpad Paszkany

·        S.R.Stanescu denunta monitorizarea ilegala a 27 de jurnalisti! Cititi scrisoarea deschisa adresata presedintelui Traian Basescu

·        DNA ascunde rahatul sub pres! Ar trebui obligat sa dea comunicate publice la fiecare achitare

 

Presa srisă

 

Puterea.ro

·        Judecătorii şi procurorii cer modificarea legii privind interceptările telefonice

 

Cronicaromana.ro

 

·        Magistratii nu sunt de acord cu trecerea adresei pe declaratia de avere

 

Adevarul.ro

·        Medierea, salvarea instanţelor din România

Gandul

·        Statul român, obligat de CEDO să plătească 44,6 milioane de euro

 

 

Ziuadeconstanta.ro

 

·        Judecătorii constănţeni, la un pas de disperare

 

ROMÂNIA LIBERĂ

 

·        TIMIŞ. Foşti şi actuali magistraţi au depus cereri de intrare în Baroul Timiş fără a susţine examenul obligatoriu

 

 

Telegraf.ro

·        Interceptările telefonice ce apar în presă creează presiune asupra imparţialităţii justiţiei

·        Magistraţii nu vor să-şi facă publice adresele în declaraţiile de avere

·        Controverse pe lista candidaţilor pentru CSM

·        Preşedintele CEDO, în România

 

Citynews.ro

 

·        Prim-procurorul sibian Florin Apostu, retinut de DNA

 

 

Mediafaxdb.ro

 

 

22.10.2010

Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania cer CSM sa initieze demersuri pentru modificarea legislatiei referitoare la interceptarile telefonice

Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania cer CSM sa initieze demersuri pentru modificarea legislatiei referitoare la interceptarile telefonice si atrag atentia asupra faptului ca aparitia in mass-media a interceptarilor din dosare penale creeaza presiune asupra impartialitatii justitiei. "Asociatiile profesionale ale magistratilor constanta cu ingrijorare ca probe din dosare penale si, in special, interceptari telefonice sau inregistrari ambientale apar in mass-media, creand presiune asupra impartialitati justitiei si un climat de insecuritate generala", se arata intr-un comunicat al celor doua institutii. Totodata, cele doua asociatii ale magistratilor atrag atentia asupra faptului ca respectarea principiilor legalitatii si impartialitatii constituie o conditie de baza a credibilitatii justitiei. Din acest motiv, sustin reprezentantii AMR si Asociatiei Procurorilor, cele doua asociatii solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) "sa dispuna efectuarea unor verificari privind aceste situatii devenite practica constanta si, in masura in care se stabileste savarsirea unor abateri disciplinare, sa se investeasca cu solutionarea lor ori sa dispuna sesizarea organelor de urmarire penala". Asociatiile mai solicita CSM sa initieze demersuri pentru modificarea legislatiei, in sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptarilor, proba autenticitatii inregistrarilor, securitatea acestora, explicarea continutului de mandat de securitate nationala, in conformitate cu jurisprudenta CEDO in materie, astfel incat prevederile constitutionale privind respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private sa nu fie incalcate, iar pe de alta parte, cetateanul sa nu fie expus unei vulnerabilitati perpetue fata de organele statului.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

22.10.2010

Puterea

Judecatorii si procurorii cer modificarea legii privind interceptarile telefonice

Eduard Alecandru

0.25

461.5

5

sus

stire

0

sus

22.10.2010

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus, ieri, in sedinta plenului, fata de mentionarea adresei de domiciliu in declaratiile de avere sau interese

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus, ieri, in sedinta plenului, fata de mentionarea adresei de domiciliu in declaratiile de avere sau interese, motivand ca astfel ar putea fi agresati. “Eu inteleg transparenta magistratului, dar eu nu inteleg daca eu judec criminali, violatori, traficanti de droguri de ce sa-mi pun adresa pe site pentru ca si copiii mei, sotia mea si familia mea, au dreptul sa fie protejati. (...) Trebuie sa existe un echilibru intre obligatia de transparenta a magistratului si dreptul lui la viata privata, dreptul familiei lui. Acest echilibru este complet distrus. Nu este posibil asa ceva”, a spus judecatoul Virgil Andreies, membru CSM.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

22.10.2010

Cronica Romana

Magistratii nu sunt de acord cu trecerea adresei pe declaratia de avere

-

0.12

239.98

4

stanga

stire

275

sus

22.10.2010

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a validat lista cu judecatorii si procurorii desemnati pentru a candida la functia de membru in viitorul CSM

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a validat lista cu judecatorii si procurorii desemnati pentru a candida la functia de membru in viitorul CSM, urmand ca lista cu candidaturile valide sa fie publicata, in cursul zilei de ieri, pe site-ul institutiei. In cadrul discutiilor s-a pus problema candidaturii procurorului Stefan Crisu din partea Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti. Membrii CSM au sustinut ca parchetul de la care provine este deja reprezentat in CSM prin prelungirea mandatului procurorului Bogdan Licu. Ei au sustinut ca nu exista post vacant si ca exista interdictia pentru instantele si parchetele care au deja reprezentant in CSM.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

22.10.2010

Cronica Romana

CSM a validat lista candidatilor la alegerile pentru viitorul Consiliu

-

0.33

639.93

4

centru

stire

733.33

sus

22.10.2010

Legea „Micii Reforme" din Justitie - adoptata de Camera Deputatilor, la 19 octombrie anul acesta, si care va intra in vigoare peste aproximativ doua luni - prevede obligativitatea apelarii la mediere in anumite cazuri

Legea „Micii Reforme" din Justitie - adoptata de Camera Deputatilor, la 19 octombrie anul acesta, si care va intra in vigoare peste aproximativ doua luni - prevede obligativitatea apelarii la mediere in anumite cazuri. Unul dintre avantajele majore ale solutionarii conflictelor pe cale amiabila este faptul ca in timp ce un proces poate dura ani intregi, prin mediere, conflictul se poate solutiona in doar o singura sedinta. Medierea are ca scop si degrevarea instantelor, Romania ajungand in prezent la un numar-record de dosare pe rol - aproximativ patru milioane. Asociatia Magistratilor Europeni care sustin Medierea - Sectia romana, Consiliul de Mediere, CSM, INM si Ministerul Justitiei vor organiza, la 29 octombrie, conferinta internationala "Medierea in Uniunea Europeana. Stadiu si perspective". In cadrul conferintei se va prezenta modul in care medierea a fost implementata, dar si cum functioneaza in Romania.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

22.10.2010

Adevarul

Medierea, salvarea instantelor din Romania

Liliana Nastase

0.33

396.67

6

dreapta

stire

2274.67

22.10.2010

Fostul premier Calin Popescu Tariceanu a sustinut ieri faptul ca ar fi utila audierea sefilor serviciilor secrete de catre comisiile de specialitate ale Parlamentului in cazul stenogramelor cu Vintu

Tariceanu a sustinut ieri faptul ca ar fi utila audierea sefilor serviciilor secrete de catre comisiile de specialitate ale Parlamentului, pentru a se vedea modul in care s-au „scurs“ in presa stenogramele cu Vintu. „Audierea sefilor institutiilor de informatii, al SRI, la comisiile de specialitate pe aceasta tema ar fi utila, pentru a vedea cum s-au scurs aceste informatii, daca de la servicii, daca nu, atunci ramåne ca de la Procuratura“, a spus liderul PNL.

Romania libera : Fostul premier a cerut si autosesizarea CSM. El a mai spus ca Elena Udrea insasi ar fi facut public unul dintre motivele publicarii stenogramelor din dosarul Vantu.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

22.10.2010

Romania libera

Tariceanu cere audierea sefului SRI in cazul stenogramelor lui Vantu

-

0.12

281.44

2

stanga sus

stire

751

22.10.2010

Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi a declarat la B1 TV ca procurorii sunt obligati prin lege sa predea toate inregistrarile la dosar

Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi a declarat la B1 TV: "Noi, procurorii, suntem obligati sa dam toate inregistrarile la dosar, fiindca legea ne obliga pentru a arata si contextul in care se desfasoara toate aceste inregistrari". Declaratia a fost facuta dupa aparitia in presa a transcrierii unor convorbiri telefonice private purtate de Sorin Ovidiu Vintu cu diverse persoane, fara nici o legatura cu dosarele omului de afaceri. Ceea ce sustine insa procurorul general este contrazis de Codul de Procedura Penala (CPP). "Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhiveaza la sediul Parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia."

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

22.10.2010

Jurnalul National

Romania - stat politienesc

-

0.25

381.6

3

dreapta

stire

12

 

 

 

22.10.2010

Comentariu cu privire la DNA

Intr-un comentariu cu privire la DNA se mentioneaza:"De-ale interceptarii pentru DNA: aparate de inregistrare, aparate de transmisie digitala, accesorii pentru echipamente audio si video, microfoane, pachete software de prelucrare a imaginilor, obiective pentru aparate de fotografiat etc. In plin scandal al interceptarilor telefonice care readuce in discutie fantoma statului politienesc, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) face achizitii de tehnica de ascultare si fotografiere de la un SRL de bloc prin clasica metoda a licitatiei la care se prezinta un singur ofertant care bineinteles ca si castiga. Cum era de asteptat, in spatele unicului asociat al SRL-ului castigator, un tanar de 28 de ani, se afla tatal acestuia, un fost asociat cu Liviu Tarsea, directorul general al firmei de securitate G4S. In Romania toata lumea ascul­ta/inregistreaza/fotografiaza pe toata lumea, dar pentru aceasta este nevoie de tehnica, motiv pentru DNA sa demareze achizitia de tehnica noua de ascul­tat/inregistrat/fotografiat de 500.000 de lei de la un SRL de bloc detinut de un intreprinzator de 28 de ani, a carui experienta merge de la montarea unei bariere de acces in varful muntilor pana la furnizarea de statii fixe pentru cazi­nouri. Andyteh Concept SRL va livra, in urma unei licitatii la care a prezentat singura oferta, catre DNA aparate de inre­gistrare, aparate de transmisie digi­tala, cabluri de conectare, accesorii pen­tru echipamente audio si video, accesorii de echipamente audio, acumulatori elec­trici, microfoane, pachete software de prelucrare a imaginilor, sisteme de navi­gare si de pozitionare globala (GPS sau echivalente) si obiective pentru aparate de fotografiat. Valoarea totala a contrac­tului este de 500.000 de lei.SPP isi face un sediu de 136 mil. lei cu firma Bog'art al lui Radu Doicescu".

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

22.10.2010

Financiarul

DNA isi cumpara echipamente de ascultare de 500.000 de lei de la un SRL de bloc

-

0.5

643.25

1

centru

comentariu

16245

22.10.2010

Financiarul

DNA isi cumpara echipamente de ascultare de 500.000 de lei de la un SRL de bloc

-

0.5

643.25

3

sus

comentariu

2250

sus

22.10.2010

Instantele sunt obligate sa transmita DNA hotararile definitive pronuntate in dosarele anticoruptie

In conformitate cu "Planul de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar ", instantele sunt obligate sa transmita DNA hotararile definitive pronuntate in dosarele anticoruptie, iar institutia sa le publice pe site-ul propriu. DNA explica si posibilele intarzieri in comunicarea sentintelor, aratand ca se intampla ca intre pronuntarea deciziilor, motivarea acestora si transmiterea lor catre DNA sa se inregistreze o intarziere.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

22.10.2010

Gandul

Hotararile definitive pe site-ul DNA

-

0.14

218.57

2

centru jos

stire

319.29

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AMR 285/21.10.2010

                Scrisoare deschisă către Consiliul Superior al Magistraturii

Doamnei preşedinte FLORICA BEJINARU

 

Asociaţiile profesionale ale magistraţilor constantă cu îngrijorare că probe din dosare penale şi în special interceptări telefonice sau înregistrări ambientale apar în mass-media, creând presiune asupra imparţialităţi justiţiei şi un climat de insecuritate generală.

Respectarea principiilor legalităţii şi imparţialităţii constituie o condiţie de bază a credibilităţii justiţiei.

Din acest motiv solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să dispună efectuarea unor verificări privind aceste situaţii devenite practică constantă şi, în măsura în care se stabileşte săvârşirea unor abateri disciplinare, să se învestească cu soluţionarea lor ori să dispună sesizarea organelor de urmărire penală.

Totodată, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei în sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptărilor, proba autenticităţii înregistrărilor, securitatea acestora, explicarea conţinutului de mandat de securitate naţională, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO în materie, astfel încât prevederile constituţionale privind respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private să nu fie încălcate, iar pe de altă parte cetăţeanul să nu fie expus unei vulnerabilităţi perpetue faţă de organele statului.

În niciun caz informaţia de interes public nu se identifică cu o interceptare generalizată a convorbirilor telefonice şi nici imperativul de securitate naţională nu poate expune cetăţeanul sentimentului de frică şi insecuritate prin încălcarea garanţiilor constituţionale, insecuritatea individuală nefiind specifică expectanţei de securitate şi protecţie pe care le aşteaptă cetăţeanul de la stat. Statul are obligaţia de a pune în valoare valenţele umane şi nu distrugerea acestora sau strivirea demnităţii individuale.

Integritatea morală şi profesională este o condiţie de bază a exercitării profesiei de magistrat, iar Consiliul Superior al Magistraturii este nu numai garantul independenţei magistraţilor cât şi apărătorul bunei lor reputaţii care are repercusiuni directe asupra imaginii justiţiei.

 

 

judecator prof.univ.dr. Mona Maria PIVNICERU

Preşedinte al Asociației Magistraților din România

procuror dr.Constantin SIMA

Preşedinte al Asociaţiei Procurorilor din România

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mediafax

Membrii CSM, nelămuriţi cu privire la completarea declaraţiilor de avere

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au pus în discuţie modul de completare a declaraţiei de avere prevăzută în Legea 176/2010, susţinând că sunt anumite neclarităţi, ceea ce ar putea duce la sancţionarea magistraţilor.

Membrii CSM vor o întâlnire cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate pentru a lămuri urgent modul în care sunt completate declaraţiile de avere, termenul de depunere a documentelor fiind 3 noiembrie.

Totodată, membrii CSM au cerut "anonimizarea"adreselor magistraţilor, întrucât sunt magistraţi care judecă violatori, criminali, iar ei şi familiile acestora trebuie protejate.

"Trebuie să existe un echilibru între obligaţiile magistratului şi viaţa privată a acestuia", a subliniat judecătorul Virgil Andreieş, de la Curtea de Apel Cluj, membru CSM.

Andreieş a spus că ghidul de completare a declaraţiilor de avere şi de interese "a fost anunţat cu mare pompă", însă conţine o serie de neclarităţi.

Pe de altă parte, judecătorul Dan Lupaşcu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a arătat că a citit ghidul, care, însă, nu l-a lămurit.

"În primul rând se pleacă de la premisa că toate familiile sunt fericite", a spus Lupaşcu, adăugând că poate soţii nu sunt despărţiţi în fapt, dar ei nu se mai înţeleg.

Judecătorul a arătat că pentru toate bunurile deţinute cel care consemnează în declaraţia de avere trebuie să treacă şi cota parte. "Pe fiecare bun se cere precizarea cotei parte. Eu ştiu că această cotă parte se stabileşte în timpul divorţului", a susţinut Lupaşcu.

Totodată, a spus Lupaşcu, legea prevede că bunurile sunt obţinute doar prin cumpărare, donaţie, moştenire. "Total fals. Ce facem cu maşinile cumpărate prin leasing", a punctat Lupaşcu.

De asemenea, judecătorul a spus că datoriile din retrageri de pe carduri de credite nu ai unde să le notezi în document.

"Nu m-am lămurit cum trebuie completate", a afirmat Dan Lupaşcu, precizând că nu ar trebui ca CSM să se pronunţe, pentru că legea, pentru alte categorii profesionale, poate este diferită.

Alţi membri ai CSM au ridicat problema declarării terenului de sub casă. "Eu locuiesc într-un bloc la etajul VI", a adăugat Lupaşcu.

Lucia Efrim, toto@mediafax.ro

 

 

 

 

 

 

Joi, 21 octombrie 2010 / 12:51:52

CSM vrea modificarea normelor privind utilizarea fondurilor potrivit OUG 27/2006

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine necesitatea modificării dispoziţiilor Normelor privind utilizarea fondului constituit potrivit OUG 27/2006, întrucât s-au semnalat o serie de "anomalii".

Un exemplu indicat de judecătorul Dan Lupaşcu este cel al unei judecătoare din Mureş, pensionată pe caz de boală, care, în urma unei reevaluări a stării de sănătate, a fost declarată "parţial aptă".

"Aptă până la deliberări sau la deliberări", a comentat judecătorul Virgil Andreieş de la Curtea de Apel Cluj.

CSM şi-a însuşit punctul de vedere al Direcţiei legislaţie referitoare la necesitatea modificării dispoziţiilor Normelor privind utilizarea fondului constituit potrivit articolului 329, alineatul 1, din OUG 27/2006 referitoare la salarizarea personalului şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi alte categorii de personal din sistemul justiţiei.

Membri ai CSM au arătat că au solicitat guvernanţilor să fie adoptate legile privind sistemul public în funcţie de sistemul judiciar, pentru că sunt situaţii neaplicabile acestuia.

Lucia Efrim, toto@mediafax.ro

Joi, 21 octombrie 2010 / 13:22:53

Joi, 21 octombrie 2010 / 17:46:05

 

AMR: Interceptările telefonice ce apar în presă creează presiune asupra imparţialităţii justiţiei

 

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Asociaţia Magistraţilor din România şi cea a Procurorilor cer Consiliului Superior al Magistraturii să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei, întrucât apariţia în mass-media a interceptărilor creează presiune asupra imparţialităţii justiţiei şi generează un climat de insecuritate.

"Asociaţiile profesionale ale magistraţilor constantă cu îngrijorare că probe din dosare penale şi, în special, interceptări telefonice sau înregistrări ambientale apar în mass-media, creând presiune asupra imparţialităţi justiţiei şi un climat de insecuritate generală. Respectarea principiilor legalităţii şi imparţialităţii constituie o condiţie de bază a credibilităţii justiţiei", se arată într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX, de către AMR şi Asociaţia Procurorilor din România (APR).

Astfel, cele două asociaţii cer Consiliului Superior al Magistraturii "să dispună efectuarea unor verificări privind aceste situaţii devenite practică constantă şi, în măsura în care se stabileşte săvârşirea unor abateri disciplinare, să se învestească cu soluţionarea lor ori să dispună sesizarea organelor de urmărire penală".

"Totodată, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei în sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptărilor, proba autenticităţii înregistrărilor, securitatea acestora, explicarea conţinutului de mandat de securitate naţională, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO în materie, astfel încât prevederile constituţionale privind respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private să nu fie încălcate, iar pe de altă parte cetăţeanul să nu fie expus unei vulnerabilităţi perpetue faţă de organele statului", arată sursa citată.

În opinia asociaţiilor, "în niciun caz informaţia de interes public nu se identifică cu o interceptare generalizată a convorbirilor telefonice şi nici imperativul de securitate naţională nu poate expune cetăţeanul sentimentului de frică şi insecuritate prin încălcarea garanţiilor constituţionale, insecuritatea individuală nefiind specifică expectanţei de securitate şi protecţie pe care le aşteaptă cetăţeanul de la stat. Statul are obligaţia de a pune în valoare valenţele umane şi nu distrugerea acestora sau strivirea demnităţii individuale".

"Integritatea morală şi profesională este o condiţie de bază a exercitării profesiei de magistrat, iar Consiliul Superior al Magistraturii este nu numai garantul independenţei magistraţilor, cât şi apărătorul bunei lor reputaţii care are repercusiuni directe asupra imaginii justiţiei", arată asociaţiile.

Departamentul Social, social@mediafax.ro

Joi, 21 octombrie 2010 / 19:48:37

 

Vicepreşedintele UNJR: Este absurd ca anumite instanţe să condamne pentru calomnie, iar altele nu

 

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Vicepreşedintele Uniunii Judecătorilor din România (UNJR), Dragoş Călin, a afirmat, joi, în cadrul lansării unei lucrări privind hotărârile Curţii Europene că "este absurd ca pe teritoriul României anumite instanţe să condamne pentru calomnie şi insultă, iar altele să nu condamne".

În lucrarea "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile", lansată la Academia Română, autorii au reţinut culpa puterii judecătoreşti, pe de-o parte, în cazul condamnării unor ziarişti, dar pe de altă parte şi culpa puterii legislative.

"Pe articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului - în cauze precum Dalban, Sabou şi Pârcălab, Cumpănă şi Mazăre - am reţinut culpa puterii judecătoreşti, pe de-o parte, dar şi cea legislativă", a spus Călin.

Totodată, judecătorul a subliniat faptul că s-a înregistrat "o situaţie foarte ciudată legată de articolele 205-207" din Codul penal, abrogate prin Legea 278/2006, apoi Curtea Constituţională "prin decizia celebră" din 18 ianuarie 2007, a găsit abrogarea neconstituţonală.

Magistratul a spus că au fost interpretări diferite, având şi soluţii diferite.

"Avem soluţii intemeiate pe articolul 10, litera b, (..), dar şi soluţie de condamnare/achitare pe articolul 18 ind 1 şi condamnare efectivă de admitere a plângerii", a arătat Dragoş Călin, judecător la Curtea de Apel Bucureşti.

Magistratul a indicat faptul că procurorul general al României a formulat un recurs în interesul legii, tocmai pentru că sunt interpretări diferite ale textelor legislative, generând hotărâri definitive.

"Este absurd ca pe teritoriul Romaniei anumite instanţe să condamne pentru calomnie, iar altele să nu condamne pe insultă şi calomnie", a afirmat judecătorul.

În 18 ianuarie 2007, Curtea Constituţională a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile articolului I, punctul 56 din Legea 278/2006 - privind pentru modificarea şi completarea Codului penal. Concret, Curtea a stabilit că abrogarea articolelor 205 (insulta), 206 (calomnia) şi 207 (proba verităţii) este neconstituţională.

Curtea Constituţională a pornit de la ideea că obiectul juridic al infracţiunilor de insultă şi calomnie, prevăzute de art.205 şi, respectiv, art.206 din Codul penal îl constituie demnitatea persoanei, reputaţia şi onoarea acesteia.

Subiectul activ al infracţiunilor analizate este necircumstanţiat, iar săvârşirea lor se poate produce direct, prin viu grai, prin texte publicate în presa scrisă sau prin mijloacele de comunicare audio-vizuale.

"Indiferent de modul în care sunt comise şi de calitatea persoanelor care le comit – simpli cetăţeni, oameni politici, ziarişti, etc., - faptele care formează conţinutul acestor infracţiuni lezează grav personalitatea umană, demnitatea, onoarea şi reputaţia celor astfel agresaţi. Dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, ele ar conduce la reacţia de facto a celor ofensaţi şi la conflicte permanente, de natură să facă imposibilă convieţuirea socială, care presupune respect faţă de fiecare membru al colectivităţii şi preţuirea în justa măsură a reputaţiei fiecăruia", se arată în motivarea Curţii Constituţionale.

Valorile menţionate, ocrotite de Codul penal, au statut constituţional, demnitatea omului fiind consacrată prin art.1 alin. (3) din Constituţia României ca una dintre valorile supreme. Potrivit acestui articol, "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989 şi sunt garantate".

Curtea a reţinut că prin abrogarea dispoziţiilor legale menţionate s-a creat un inadmisibil vid de reglementare, contrar dispoziţiei constituţionale care garantează demnitatea omului ca valoare supremă. În absenţa ocrotirii juridice prevăzute de art. 205, art. 206 şi art.207 din Codul penal.

După ce a fost amendată de CC Legea 278/2006, unii judecători au considerat dispoziţiile art. 205-207 din Codul penal ca fiind în vigoare, iar alţii că sunt abrogate în continuare, Legislativul nerezolvând situaţia.

Astfel, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, în 26 august 2010, a sesizat Secţiile Unite al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) cu un recurs în interesul legii, solicitând să constate caracterul neunitar al jurisprudenţei şi să pronunţe o decizie obligatorie care să asigure aplicarea unitară a legii în această materie, asigurând astfel şi exigenţele privind calitatea legii, astfel cum au fost configurate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. ICCJ nu a dat încă o soluţie.

Lucia Efrim, eveniment@mediafax.ro

Joi, 21 octombrie 2010 / 17:07:32

 

Statul român, obligat de CEDO până la 31 decembrie 2009 să plătească 44,6 milioane de euro

 

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Statul român a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg să plătească, până la 31 decembrie 2009, despăgubiri de 44.644.066 euro, după ce au fost pronunţate 648 de hotărâri, în 584 din aceestea România fiind condamnată.

Judecătorul Dragoş Călin de la Curtea de Apel Bucureşti - unul dintre autorii culegerii "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile", lansat joi la Academia Română - a afirmat că problema abordată nu este legată doar de cifre, recomandând să fie privită individual, în ansamblul şi unitatea sa, întrucât cifrele se bazează pe un studiu ştiinţific şi nepărtinitor.

"Nu am cruţat puterea judecătoarească. Ori de câte ori este culpabilă, ea apare ca vinovată", a susţinut judecătorul Dragoş Călin, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

Judecătorul arată că studiul realizat de cei 11 magistraţi, semnatari ai culegerii, relevă că până la 31 decembrie 2009, România a suportat 584 de condamnări, dintr-un total de 648, în jur de 90 la sută din plângerile adresate CEDO fiind declarate neadmisibile, tocmai pentru că cei care le formulează nu ştiu condiţiile în care o cerere individuală poate fi analizată.

Presa a relatat despre sume privind despăgubirile, a spus Călin, precizând că "nimeni nu a făcut calcul, un studiu ştiinţific din care să rezulte evident aceste sume". "Se vorbea de 70 de milioane de euro, 90 de milioane de euro", a adăugat judecătorul.

Potrivit datelor relevate în culegere, România a fost obligată, în baza deciziilor date de CEDO până la sfârşitul anului trecut, la plata unei sume totale de 44.644.066 euro, din care 42.201.381 reprezintă valoarea despăgubirilor stabilite prin hotărâri ale Curţii Europene, iar 2.433.685 plăţile făcute în urma înţelegerilor amiabile între stat şi reclamant.

Majoritatea despăgubirilor s-au dat în cazul nerespectării dreptului de proprietate, respectiv în dosarele caselor naţionalizate.

Judecătorul Călin a amendat faptul că, potrivit relatărilor presei, singurii vinovaţi de condamnarea României la CEDO sunt magistraţii, precizând că astfel de alegaţii sunt speculative.

Cei 11 judecători şi procurori, în culegerea "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile", au avut în vedere fiecare situaţie, pentru a identifica mecanismul ce a condus la condamnarea statului român, iar paleta condamnărilor "este extrem de diversificată", a afirmat Dragoş Călin.

Autorii lucrării "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile" sunt Dragoş Călin, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Bianca Ţăndărescu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Mihaela Vasiescu, judecător la Curtea de Apel Tîrgu Mureş, Paula-Andrada Coţovanu, judecător la Curtea de Apel Piteşti, Beatrice Ramaşcanu, judecător la Tribunalul Bucureşti, Ionuţ Militaru, judecător la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Serena Militaru, judecător la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, Roxana Lăcătuşu, judecător la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Lucia Zaharia, judecător la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Lavinia Cîrciumaru, judecător la Judecătoria Constanţa şi Alexandra Lăncrănjan, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, ei urmărind să rezume fiecare cauză în care România a fost condamnată de CEDO, să găsească autorităţile potenţial responsabile, necruţând în vreun fel puterea judecătorească, şi să observe în ce măsură acestea s-au conformat şi au reacţionat concret, după pronunţarea hotărârilor.

În februarie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat în discuţie aplicarea procedurii pilot în două cauze, cu privire la imobilele naţionalizate confiscate în mod abuziv de regimul comunist din România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Hotărârile pilot adoptate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care relevă o tendinţă de constitiuţionalizare a activităţii Curţii, au menirea de a identifica acele probleme juridice controversate cu care se confruntă în mod constant un număr mare de justiţiabili care se adresează Curţii de la Strasbourg.

În această procedură, Curtea se pronunţă asupra unei situaţii care a generat un val de cereri şi care relevă o problemă structurală a sistemului de drept, indicând măsurile generale ce trebuie luate pentru a elimina inadvertenţele sistemice şi structurale care determină numărul foarte mare de cereri.

Odată cu declanşarea procedurii, toate cauzele aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, având acest obiect, au fost suspendate până când autorităţile statului român vor adopta măsurile legislative, administrative şi bugetare care vor fi impuse.

În cauza Maria Atanasiu şi alţii contra României, a cărei soluţie s-a pronunţat în de 12 octombrie 2010, Curtea a invocat cele peste o mie de cauze având ca obiect restituirea imobilelor naţionalizate de statul român şi cauzele în care România este frecvent condamnată pentru diversele încălcări ale Primului Protocolul adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Curtea a atras atenţia că, în ciuda zecilor de hotărâri prin care s-a pronunţat asupra ineficienţei mecanismului de acordare a compensaţiilor pentru imobilele naţionalizate de statul român, nu s-au realizat progrese semnificative în privinţa reformării şi consolidării cadrului legislativ în materie.

Judecătorul Dragoş Călin a declarat că vinovaţii de condamnările României la CEDO sunt: Legislativul - pentru incoerenţa legilor, Executivul - întrucât autorităţi administrative au înstrăinat bunurile fără a verifica situaţia lor, puterea judecătorească.

Lucia Efrim, eveniment@mediafax.ro

 

 

 

 

Joi, 21 octombrie 2010 / 17:02:41

DNA va publica pe site-ul propriu hotărârile definitive ale instanţelor în cauzele de corupţie

 

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Jean Paul Costa, va face o vizită oficială în România, în perioada 21-22 octombrie, la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat difuzat, joi, de MAE, împreună cu Preşedintele Curţii, în vizită oficială se vor mai afla şi Corneliu Bîrsan, judecătorul ales din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Santiago Quesada, grefierul şef al Secţiei a III-a din cadrul Curţii.

Pe parcursul vizitei, aceştia vor fi însoţiţi de Agentul Guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Răzvan Horaţiu Radu şi vor avea o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului României, Ministerului Justiţiei, Senatului României şi cu alţi membri ai Parlamentului României.

De asemenea, va avea loc un dejun de lucru oferit de Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale la care, pe lângă judecătorii Curţii Constituţionale, vor participa şi alţi reprezentanţi ai sistemului judiciar.

Programul oficial al vizitei mai include o vizită la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Vineri, 22 octombrie 2010 / 08:12:44

Joi, 21 octombrie 2010 / 16:12:15

 

DNA va publica pe site-ul propriu hotărârile definitive ale instanţelor în cauzele de corupţie

 

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Hotărârile definitive ale instanţelor în cauzele instrumentate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie vor fi publicate pe site-ul instituţiei, care doreşte astfel să răspundă cerinţelor cuprinse într-un plan de acţiune pentru reformarea Justiţiei, convenit de România cu UE.

Într-un comunicat de joi, reprezentanţii DNA arată că, în conformitate cu "Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei", instanţele sunt obligate să transmită DNA hotărârile definitive pronunţate în dosarele instrumentate de procurori anticorupţie, iar instituţia să le publice pe site-ul propriu.

DNA explică şi posibilele întârzieri în comunicarea sentinţelor, arătând că "în multe cazuri" se întâmplă ca între pronunţarea deciziilor, motivarea acestora şi transmiterea lor către DNA să se înregistreze o întârziere. În aceste condiţii, "DNA a decis publicarea unui rezumat al deciziilor de condamnare definitive, la momentul pronunţării acestora, sub formă de comunicate de presă", pentru a răspunde unei alte cerinţe a Planului de acţiune, aceleia de "informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupţie, inclusiv asupra finalităţii dosarelor trimise spre judecare".

"Concomitent, DNA va continua publicarea conţinutului integral al deciziilor definitive, de îndată ce acestea îi vor fi trimise de către instanţele de judecată", se mai arată în comunicatul citat.

Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro

 

 

Procurorul Păun: Nu comentez afirmaţiile unei inculpate; s-au dat două decizii de condamnare

 

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - (Ştire redifuzată. Ştirea a fost publicată iniţial joi, 21 octombrie.)

Procurorul Irinel Păun, de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a spus că nu comentează afirmaţiile Ioanei Maria Vlas, "o inculpată", care a primit două condamnări din partea instanţei supreme, iar dacă judecătorii ar fi apreciat altfel, s-ar fi reflectat în hotărârile lor.

"Nu comentez afirmaţiile unei inculpate. În eventualitatea că ar avea prin absurd dreptate, ar fi solicitat extinderea acţiunilor penale şi nu uitaţi că a ajuns până la nivelul de sus şi a primit două condamnări", a răspuns procurorul Irinel Păun, întrebat despre cum comentează susţinerile Ioanei Maria Vlas despre faptul că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu a fost "albit" de către anchetator.

Procurorul Păun a precizat că, dacă judecătorii ar fi apreciat altfel, s-ar fi dat alte decizii.

"Este singurul comentariu pe care îl fac", a adăugat Irinel Păun.

Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, a susţinut, la ieşirea din închisoare, că procurorul Irinel Păun "l-a albit" pe Sorin Ovidiu Vîntu, criticând totodată şi faptul că presa l-a transformat pe omul de afaceri într-o "mare victimă".

Vlas a fost eliberată condiţionat, miercuri seară, din Penitenciarul Târgşor de lângă Ploieşti, după ce instanţa a constatat că a executat fracţia suficientă din pedeapsa de zece ani de închisoare la care a fost condamnată.

Ea a afirmat din nou că omul de afaceri este principalul vinovat pentru prăbuşirea FNI-FNA, spunând că nu crede în redeschiderea cazului.

"Vîntu n-a fost nici măcar inculpat, cum poate să fie condamnat şi obligat să plătească, iar oamenii să-şi primească banii, dacă el este curat ca lacrima?", s-a întrebat Vlas.

Ea a continuat arătând că omul de afaceri a fost "albit" de un procuror. La insistenţele jurnaliştilor, aceasta l-a nominalizat pe procurorul Irinel Păun care, în opinia ei, ar fi cel care "l-a albit" pe Vîntu.

Procurorul Irinel Păun a fost unui dintre anchetatorii cazului privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în două dosare în care era vizat Sorin Ovidiu Vântu anchetatorul dând soluţii de scoatere de sub urmărire penală a acestuia, confirmate de şeful ierarhic superior, susţineau surse judiciare.

Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, a fost condamnată în cazul păgubirii a peste 300.000 de persoane care şi-au depus bani la Fondul Naţional de Investiţii. Tribunalul Capitalei, şi apoi Curtea de Apel Bucureşti au decis condamnarea ei la 13 ani de detenţie, însă instanţa supremă a apreciat că Vlas a fost sinceră şi i-a aplicat o pedeapsă de zece ani de detenţie.

Într-un alt dosar, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la opt ani de detenţie, ea fiind acuzată de înşelăciune pentru că, în calitate de preşedinte al SC SOV Invest, în perioadele 1 aprilie-1 decembrie 1999 şi 1 martie-20 aprilie 2000, prin mijloace frauduloase, ar fi indus şi menţinut în eroare 13.200 de investitori la Fondul Naţional de Acumulare (FNA), cărora le-ar fi produs o pagubă de peste 2,5 milioane de lei, calculată la nivelul anului 2000.

FNA a fost lansat, în 11 ianuarie 1999, de societatea financiară SOV Invest (administratorul Fondului Naţional de Invetiţii) şi şi-a întrerupt activitatea în luna mai 2000, în urma prăbuşirii FNI.

În 20 aprilie 2010, instanţa Tribunalului Prahova a contopit cele două pedepse primite de Vlas în dosarele FNI şi FNA, de zece, respectiv, opt ani de detenţie. În urma admiterii acestei cereri, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la pedeapsa cea mai mare, respectiv cea de zece ani de detenţie, din care s-au scăzut perioadele de arest preventiv şi de detenţie care au fost deja efectuate, între 28 martie 2003 şi 7 aprilie 2008, precum şi perioada de detenţie, care a început la data de 4 iunie 2009 până în 20 octombrie 2010.

Concret, Vlas a părăsit arestul după ce a executat şase ani şi patru luni de detenţie, în urma admiterii unei cereri de liberare condiţionată.

Departamentul Eveniment, eveniment@mediafax.ro

 

 

Agerpres

 

Magistraţii nu sunt de acord cu trecerea adresei de domiciliu în declaraţia de avere

Joi, 21 Octombrie 2010 14:09

§                                 Dimensiune font micsoreaza fontul micsoreaza fontulmareste fontul mareste fontul

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus, joi, în şedinţa plenului, faţă de menţionarea adresei de domiciliu în declaraţiile de avere sau interese, motivând că astfel ar putea fi agresaţi.


"Eu înţeleg transparenţa magistratului, dar eu nu înţeleg dacă eu judec criminali, violatori, traficanţi de droguri de ce să-mi pun adresa pe site pentru că şi copiii mei, soţia mea şi familia mea, au dreptul să fie protejaţi. (...) Trebuie să existe un echilibru între obligaţia de transparenţă a magistratului şi dreptul lui la viaţă privată, dreptul familiei lui. Acest echilibru este complet distrus. Nu este posibil aşa ceva", a spus judecătoul Virgil Andreieş, membru CSM.

Membrul CSM Lidia Bărbulescu a spus că trebuie vorbit cu cei de la resurse umane ca atunci când sunt postate pe site atât declaraţiile de avere, cât şi cele de interese, adresele să fie anonimizate. AGERPRES

 

Întrevedere între Emil Boc şi preşedintele CEDO, vineri, la Palatul Victoria

Joi, 21 Octombrie 2010 18:56

Premierul Emil Boc va avea, vineri, de la ora 10,00, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegaţie condusă de preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Jean Paul Costa, informează Biroul de presă al Executivului.

Jean Paul Costa începe joi o vizită oficială de două zile în România, la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe.

Preşedintele CEDO este însoţit de Corneliu Bîrsan, judecătorul ales din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi de Santiago Quesada, grefierul-şef al Secţiei a III-a din cadrul Curţii.

Oaspeţii, care vor fi însoţiţi pe parcursul vizitei de agentul guvernamental al României la CEDO, Răzvan Horaţiu Radu, vor avea o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului, ai Ministerului Justiţiei, Senatului şi cu alţi membri ai Parlamentului de la Bucureşti.

În cadrul programului oficial este prevăzut un dejun de lucru oferit de preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, la care, pe lângă judecătorii CCR, vor participa şi alţi reprezentanţi ai sistemului judiciar.

Totodată, preşedintele CEDO va efectua o vizită la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. AGERPRES

 

 

 

 

 

NEWSIN

 

AMR şi Asociaţia Procurorilor cer modificarea legislaţiei referitoare la interceptările telefonice
21 oct 2010 17:24

AMR şi Asociaţia Procurorilor din România cer CSM să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei referitoare la interceptările telefonice şi atrag atenţia asupra faptului că apariţia în mass-media a interceptărilor din dosare penale crează presiune asupra imparţialităţii justiţiei.

Preşedintele a semnat decretele de pensionare pentru 18 magistraţi, printre care şi Cristian Jipa

Consiliul Superior al Magistraturii a validat joi lista candidaţilor pentru viitorul CSM

Membrii CSM au dezbătut modul de completare a declaraţiilor de avere

Eliminarea procurorului din Comisia de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, avizată de CSM

 

HOTNEWS

Medierea, salvarea instantelor din Romania.

 Legea "Micii Reforme" din Justitie - adoptata de Camera Deputatilor, la 19 octombrie anul acesta, si care va intra in vigoare peste aproximativ doua luni - prevede obligativitatea apelarii la mediere in anumite cazuri. La mediator se poate apela in orice litigiu de natura civila sau comerciala, in cele de familie, in conflictele din domeniul protectiei consumatorilor sau in cazul litigiilor de munca. In materie penala, medierea e posibila numai in cazul infractiunilor pentru care legea cere plangerea prealabila a persoanei vatamate sau permite impacarea partilor. Intelegerea la care se ajunge prin mediere are valoarea unui document cu titlu executoriu. In acest caz, partile sunt scutite de plata taxei de timbru. Medierea - metoda alternativa de rezolvare a conflictelor - ii poate scapa pe justitiabili de calvarul proceselor interminabile. Medierea a venit de peste Ocean, din SUA, unde in anii '70 s-a instituit ca solutionare a conflictelor de munca. Procedura a prins atat de bine incat s-a extins si pentru alte tipuri de conflicte, relateaza Adevarul.

 

RADOR

RRA: Studiu privind vinovaţii pentru condamnările României la CEDO

 

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21octombrie,  ora 22:02) - Un studiu realizat de mai mulţi judecători români scoate în evidenţă că Parlamentul, Guvernul şi puterea judecătorească sunt, în egală măsură, responsabile de condamnările primite de România, la CEDO. Potrivit documentului prezentat astăzi, puterea legislativă este vinovată pentru condamnarea statului român, în proporţie de 84%, fiind urmată de puterea judecătorească, cu peste 72% şi puterea executivă, cu 58%. Regelementările în domeniul caselor naţionalizate reprezintă cea mai mare problemă.

Judecătorul Dragoş Călin, de la Curtea de Apel Bucureşti, coautor al acestui studiu: Paleta condamnărilor, pe care statul român l-a suferit la Curtea Europeană, este extrem de diversificată. Practic, avem condamnare, aproape pe orice fel de încălcare. România, practic, a eşuat şi legislativ şi administrativ, în aplicarea unor astfel de măsuri. Sunt cauze, în care statul român nu a făcut absolut nimic.

Realizator: Judecătorul Dragoş Călin a mai spus că, printre cauzele numeroaselor condamnări ale României, la CEDO, se numără lipsa coerenţei legislative, succesivele modificări ale cadrului normativ şi neverificarea, de către autorităţile administrative ale regimului juridic, atunci când au înstrăinat imobilele. În perioada 1998 - 2009, statul român a primit 584 de condamnări, daunele ridicându-se la peste 44 milioane de euro./eendrefy/sdm2

 

 

 

 

Juridice.ro

Scrisoarea deschisa a AMR si APR catre Florica Bejinaru

 

21 October 2010 - Juridice.ro

267 citiri

Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania au trimis astazi, 21 octombrie 2010, o scrisoare deschisa presedintelui CSM, jud. Florica Bejinaru.

Redam textul integral al scrisorii:

“Doamnei presedinte FLORICA BEJINARU

Asociatiile profesionale ale magistratilor constanta cu ingrijorare ca probe din dosare penale si in special interceptari telefonice sau inregistrari ambientale apar in mass-media, creand presiune asupra impartialitati justitiei si un climat de insecuritate generala.

Respectarea principiilor legalitatii si impartialitatii constituie o conditie de baza a credibilitatii justitiei.

Din acest motiv solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa dispuna efectuarea unor verificari privind aceste situatii devenite practica constanta si, in masura in care se stabileste savarsirea unor abateri disciplinare, sa se investeasca cu solutionarea lor ori sa dispuna sesizarea organelor de urmarire penala.

Totodata, solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa initieze demersuri pentru modificarea legislatiei in sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptarilor, proba autenticitatii inregistrarilor, securitatea acestora, explicarea continutului de mandat de securitate nationala, in conformitate cu jurisprudenta CEDO in materie, astfel incat prevederile constitutionale privind respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private sa nu fie incalcate, iar pe de alta parte cetateanul sa nu fie expus unei vulnerabilitati perpetue fata de organele statului.

In niciun caz informatia de interes public nu se identifica cu o interceptare generalizata a convorbirilor telefonice si nici imperativul de securitate nationala nu poate expune cetateanul sentimentului de frica si insecuritate prin incalcarea garantiilor constitutionale, insecuritatea individuala nefiind specifica expectantei de securitate si protectie pe care le asteapta cetateanul de la stat. Statul are obligatia de a pune in valoare valentele umane si nu distrugerea acestora sau strivirea demnitatii individuale.

Integritatea morala si profesionala este o conditie de baza a exercitarii profesiei de magistrat, iar Consiliul Superior al Magistraturii este nu numai garantul independentei magistratilor cat si aparatorul bunei lor reputatii care are repercusiuni directe asupra imaginii justitiei.

Judecator prof. univ. dr. Mona Maria PIVNICERU                                             proc. dr. Constantin SIMA
presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania                                             presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania”

 

CSM. Minuta Comisiei resurse umane – 19 octombrie 2010

21 October 2010 - Juridice.ro

162 citiri

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii minuta intalnirii Comisiei resurse umane din data de 19 octombrie 2010.

 

Curtea de Apel Ploiesti. Conferinta de presa sustinuta de Valentina Gheorghe si Ana Roxana Tudose

21 October 2010 - Juridice.ro

183 citiri

Comunicat Curtea de Apel Ploiesti: “Curtea de Apel Ploiesti va informeaza ca astazi, 21 octombrie 2010, a avut loc la sediul sau din Ploiesti, str. Emile Zola nr. 4, o conferinta de presa sustinuta de Presedintele Curtii de Apel Ploiesti – doamna judecator Valentina Gheorghe si Vicepresedintele Curtii de Apel Ploiesti – doamna judecator Ana Roxana Tudose, fiind abordate urmatoarele subiecte:

1. Prezentarea stadiului actual si a detaliilor referitoare la obiectivul de investitii „Palatul de Justitie Prahova”.

2. Prezentarea rezultatelor sondajului de opinie „Pentru o justitie mai aproape de cetatean” derulat in perioada 15-19 martie 2010.

3. Stabilirea coordonatelor de colaborare cu reprezentantii mass-media pentru anul 2011.

La conferinta de presa au participat reprezentanti ai mass-media locale si centrale, inclusiv posturi de radio si televiziune.

A fost prezentata de catre Presedintele Curtii situatia obiectivului de investitii „Palatul de Justitie Prahova”, constand in esenta in datele tehnico-economice, istoricul, stadiul fizic actual si etapele de parcurs pana la finele acestui an, precum si obiectivele pentru anul 2011, in conditiile unei finantari bugetare corespunzatoare.

Totodata, a fost facuta o analiza a raportului privind sondajul de opinie „Pentru o justitie mai aproape de cetatean” de catre Vicepresedintele Curtii, interpretandu-se datele obtinute din chestionarele elaborate in acest scop, precum si concluziile generale si masurile ce urmeaza a fi luate pentru imbunatatirea calitatii actului de justitie din perspectiva cetateanului.

Reprezentantii mass-media au formulat intrebari si au primit raspunsuri referitoare la temele abordate.

S-a convenit ca, pentru calendarul si directiile de actiune ale colaborarii cu mijloacele de comunicare in masa pentru anul 2011, reprezentantii mass-media sa formuleze sugestii si propuneri ce vor fi analizate de conducerea Curtii, in scopul unei expuneri mai accentuate a activitatii justitiei ca serviciu public.

Purtator de cuvant,
Judecator Simona Petruta Buzoianu”

Tribunalul Maramures. Ziua portilor deschise – 25 octombrie 2010

21 October 2010 - Juridice.ro

64 citiri

Comunicat Tribunalul Maramures: “Aducem la cunostinta opiniei publice ca la data de 25 octombrie, cu ocazia Zilei europene a justitiei civile, se va desfasura in cadrul Tribunalului Maramures manifestarea anuala “Ziua portilor deschise”, eveniment  ce are  ca scop crearea unei relatii de incredere intre cei care infaptuiesc actul de justitie, magistratii, si beneficiarii acestuia, justitiabilii.

Cu aceasta ocazie, orice persoana care doreste sa inteleaga ceea ce se intampla dincolo de portile unei instante are posibilitatea de a participa la sedintele publice de judecata sau de a vizita sediul tribunalului, pe parcursul vizitei putand beneficia de explicatiile unui grefier ori judecator pregatit sa raspunda solicitarilor vizitatorilor, persoana care poate fi contactata prin intermediul  Biroului de informare si relatii publice, situat la etajul I, camera 55.

Tribunalul Maramures face o invitatie speciala pentru participarea la acest eveniment, elevilor si studentilor de la toate institutiile  de invatamant din localitate si nu numai, cu precadere de la cele  cu profil juridic si administrativ.

Evenimentul se va desfasura intre orele 8:00-15:30, fara ca programul de lucru al instantei sa fie intrerupt, iar accesul persoanelor se va face pe baza documentelor de identitate.

Adresam rugamintea celor interesati de eveniment de a respecta  ordinea si linistea publica pe parcursul intregii vizite.

Cu stima,

BIROUL DE INFORMARE SI RELATII PUBLICE”

 

 

Tribunalul Timis sarbatoreste Ziua Europeana a Justitiei civile 25 octombrie 2010

22 October 2010 - Juridice.ro

28 citiri

Luni, 25 octombrie 2010 (10.00-13.00), cu prilejul Zilei Europene a Justitiei Civile, timisorenii interesati vor avea posibilitatea sa viziteze sediul Tribunalului.

Potrivit purtatorului de cuvant al Tribunalului Timis, jud. Ramona Iotcovici, sunt asteptati si liceenii si studentii care aspira la cariera de magistrat si care doresc sa afle amanunte despre activitatea instantei.

 

 

Eliberari din functia de magistrat prin pensionare. Decrete semnate

22 October 2010 - Juridice.ro

85 citiri

Preşedintele Traian Băsescu a semnat miercuri, 20 octombrie 2010, următoarele decrete:

Eliberare din funcţia de procuror prin pensionare:
1. Gheorghescu Liliana Dorina, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara
2. Anca Marian, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede
3. Avădănei Vasile, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani.

Eliberare din funcţia de judecator prin pensionare:
1. Roşculeţ Leocadia, judecător la
Curtea de Apel Iaşi
2. Surd Vasile, judecător la Judecătoria Negreşti-Oaş
3.  Gioacăş Jănică, judecător la
Curtea de Apel Bacău
4. Preda Ioana, judecător cu grad de curte de apel la Tribunalul Teleorman
5. Oancea Ion-Silviu, judecător la Tribunalul Olt
6. Diaconu Constantin, judecător cu grad de curte de apel, preşedintele Tribunalului Dolj
7. Dascălu Rodica, preşedintele Secţiei penale a Tribunalului Botoşani
8. Liţu Maria, judecător la Tribunalul Călăraşi
9. Dincă Ionel, judecător cu grad de tribunal la Judecătoria Râmnicu-Sărat
10. Dobrescu Neluţa, judecător la Judecătoria Olteniţa
11. Mitrea Mirela, judecător la Tribunalul Comercial Argeş
12. Jipa Cristian, judecător
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
13. Miruţă Gheorghe, judecător la Tribunalul Gorj
14. Popescu Zenovia-Mariana, judecător Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
15. Lupean Emilian, judecător la
Curtea de Apel Craiova.

 

Human rights for all is not an impossible dream. 60 de ani de Conventie Europeana a Drepturilor Omului

22 October 2010 - Alexandra LANCRANJAN

29 citiri

Timpul are un efect terapeutic  apropiat de lobotomie; odata cu trecerea lui constiinta umanitatii intra intr-o dulce toropeala, adevaruri istorice neplacute se estompeaza in memoria colectiva iar realitatea actuala pare a avea un caracter perpetuu.

Ma numar printre cei care s-au nascut fara angoase totalitariste, fara batalii pentru egalitate ce trebuie purtate, fara prejudecati ce trebuie demontate. Pentru mine drepturile omului doar exista, au fost acolo de cand pot sa imi aduc aminte, fara inceput, fara sfarsit si mai ales fara dubiu. Sunt unul dintre magistratii care nu pot concepe ca exista “altfel”, care se revolta principial fata de “lumea necivilizata” ce nu este guvernata de Conventie, care nu isi aduc aminte ca nu de mult eram si noi “acolo”, care nu vad ca este doar un pas mic pana sa ne intoarcem acum 60 de ani, in era ante Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Poate de aceea sunt bune aniversarile… sa ne impiedice sa uitam colectiv si sa gresim din nou.

Pe 19 octombrie 2010, in hemiciclul Palatului Europei, cu ocazia celei de-a 60 aniversari a Conventiei Europene a Drepturilor Omului, au luat cuvantul figuri marcante ale luptei pentru drepturile fundamentale ale omului si cu o sinceritate frapanta pentru o astfel de reuniune, au tras semnale de alarma asupra pantei periculoase pe care aluneca Europa moderna.

Deschizand ceremonia, Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a tinut sa multumeasca personalului motivat, competent si neobosit al Consiliului Europei care face posibil ca 800.000.000 europeni sa se poata adresa direct Curtii Europene a Drepturilor Omului. In discursul sau a aratat ca problemele statelor nu mai tin doar de suveranitatea lor si ca oricat de revolutionar a parut la nasterea sa mecanismul Conventiei a venit momentul ca procesul de largire a sferei de influenta a acestuia sa fie schimbat cu un proces de adancire. Prea multe persoane isi cauta identitatea in detrimentul identitatii celorlalti iar acest lucru trebuie sa se schimbe- a declarat Thorbjørn Jagland,  subliniind ca, in contextul contactului tot mai pronuntat al diverselor grupuri din interiorul continentului european, noua provocare pentru mecanismul de protectie a drepturilor fundamentale va fi determinarea modului in care se poate ajunge la armonie prin diversitate.

In aceeasi nota de optimism precaut, presedintele Curtii Europene a Drepturilor Omului, Jean Paul Costa, a atras atentia asupra importantei interpretarii evolutive a Conventiei cu un mare accent pe calitate si armonizarea sistemelor nationale de protectie. Presedintele Curtii a salutat planul de actiune stabilit la Conferinta de la Interlaken si a precizat ca singurul mod in care fiecare institutie a Consiliului Europei isi poate atinge scopul pentru care a fost creata este o buna si rapida implementare a acestui plan de actiune. De asemenea, a dorit sa aminteasca faptul ca ordinea de drept europeana este amenintata de noi pericole precum terorismul, criminalitatea organizata, traficul de persoane, discriminarea si ca pace internationala si cea civila sunt intr-un echilibru foarte fragil, mentionand ca in lipsa acestei stari de pace drepturile omului nu pot exista. Discursul s-a finalizat intr-o nota pozitiva prin concluzia ca, oricare ar fi piedicile, optimismul cere determinare.

Invitatul special al acestei reuniuni a fost Secretarul General ONU, Ban Ki Moon, care a dorit sa isi inceapa discursul mentionand ca nu a venit sa vorbeasca auditorului ci sa vorbeasca cu cei prezenti. In continuare diplomatul sud-coreean nu s-a ferit sa sublinieze rolul de exemplu pe care Europa il reprezinta in ceea ce priveste  sistemul de protectie a drepturilor omului si schimbarea pasnica de structura politica si juridica. Cu toate acestea a fost semnalata o posibila ruptura in interiorul continentului, de data aceasta nu de tip est-vest ci nord-sud, intre tarile dezvoltate economic si cele in curs de dezvoltare. Flagelul discriminarii, exacerbat de imigrarea masiva si de criza economica, folosirea unui standard dublu in functie de gradul de dezvoltare al statului si atitudinea unor tari europene care desi pun in discutie drepturile fundamentale aleg sa le incalce cer ca sistemul de protectie a drepturilor omului sa fie intarit, in sensul respectarii principiului universalitatii si lipsei de selectivitate in respectarea lor. In ciuda acestor principii, tari cu un puternic sistem democratic aleg sa nu ratifice conventii internationale sau sa interpreteze dupa vointa proprie pe cele existente. In acest moment Conventia privind muncitorii imigranti nu a fost ratificata de niciuna dintre tarile puternic dezvoltate si desi standardele sunt universale si neschimbate metoda de aplicare nu poate si nu trebuie sa ramana incremenita in timp. Secretarul General ONU a lansat un indemn catre cei prezenti de a sustine cresterea gradului de protectie acordata celor vulnerabili: persoanele cu dizabilitati, batranii, femeile aflate in zone de conflict, copiii, politicienii din tari in care libertatea de exprimare este un lux. Sistemul de protectie a drepturilor fundamentale trebuie sa dea atentie sporita noilor descoperiri in domeniul genomului uman, crearii de banci de date genetice, utilizarii de tehnici medicale care desi asigura o durata de viata considerabil mai lunga pot aduce atingere demnitatii umane.

In incheierea discursului, Ban Ki Moon a indicat faptul ca scopul ONU este de a aduce drepturile fundamentale in fiecare colt al lumii deoarece in acest moment drepturile  a sute de mii de oameni sunt incalcate flagrant. Avand in vedere rolul central pe care femeile si copiii il joaca in strategia de sanatate si dezvoltare globala s-a anuntat crearea unei noi organizatii “UN WOMEN” care se preconizeaza a avea un mare aport in apararea democratiei si statului de drept.

Poate aniversarile sunt un prilej bun de a arunca o privire in trecut, ca sa nu uitam de unde am pornit si cat de mult efort s-a depus pentru a ajunge “aici”. Dar poate sunt o ocazie si mai buna sa ne uitam in viitor si sa ne intrebam incotro ne indreptam… Pentru ca oricat de departe pare Europa conflictuala, oricat de imposibila apare Europa fara stat de drept si democratie… ea este ” just around the corner”.

Procuror Alexandra LANCRANJAN
Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 2

 

Themis. Marea Finala – Bucuresti, 22–27 noiembrie 2010

22 October 2010 - Juridice.ro

24 citiri

Prima etapa a celei de a cincea editii a concursului international THEMIS, adresat viitorilor judecatori si procurori europeni s-a desfasurat in perioada 4–16 octombrie 2010, la Barcelona, potrivit unui comunicat al INM.

In acest an, pentru prima oara, competitia a fost organizata in doua etape: doua Semi-finale si o Mare finala, Romania avand onoarea sa gazduiasca in toamna acestui an aceasta din urma etapa a competitiei.

Au participat 13 echipe (11 pentru prima categorie si 2 echipe pentru cea de a doua) provenind din 12 state diferite. In cadrul acestei Semi-finale, Institutul National al Magistraturii a asigurat participarea unei echipe in cadrul componentei Cooperare Internationala in Materie Penala, aceasta obtinand Premiul Juriului.

Cea de a doua Semi-finala, grupand categoriile Cooperare Internationala in Materie Civila si Interpretarea si Aplicarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, s-a desfasurat in perioada 12 – 16 octombrie 2010, la Roma (Italia), cu participarea a 12 echipe (3 pentru prima categorie si 9 echipe pentru cea de a doua) provenind din 9 state diferite. In cadrul acestei Semi-finale, Institutul National al Magistraturii a asigurat participarea unei echipe in cadrul componentei Interpretarea si Aplicarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, aceasta obtinand Premiul pentru cea mai buna lucrare scrisa.

La Marea Finala a competitiei, care se va desfasura anul acesta la Bucuresti, la sediul Institutului National al Magistraturii, in perioada 22–27 noiembrie, vor participa opt echipe, reunind primele doua echipe clasate in cadrul fiecareia dintre cele patru sectiuni ale concursului. Statele reprezentate in etapa Marii Finale vor fi: Germania, Italia, Olanda, Portugalia.

 

 Regulamentul de desfasurare a concursului pentru ocuparea unor posturi vacante de functionari publici si personal contractual din cadrul Ministerului Public

22 October 2010 - Juridice.ro

57 citiri

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 703 din data de 21 octombrie  2010 a fost publicat Ordinul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 230/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiei publice vacante de manager economic si a celorlalte posturi vacante sau temporar vacante de functionari publici si personal contractual din cadrul Ministerului Public.

http://www.juridice.ro/124655/regulamentul-de-desfasurare-a-concursului-pentru-ocuparea-unor-posturi-vacante-de-functionari-publici-si-personal-contractual-din-cadrul-ministerului-public.html

RIL promovat. Cadrul aplicarii amenzii civile debitorului unei obligatii de a face intuitu personae

22 October 2010 - Juridice.ro

146 citiri

Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5803 din Codul de procedura civila, raportate la art. 3 731, art. 387, art. 572 si art. 5802 din acelasi cod, referitor la obligativitatea parcurgerii procedurii executionale prin incuviintarea executarii silite si emiterea somatiei catre debitor, prealabil sesizarii instantei de judecata pentru aplicarea amenzii civile in cazul neexecutarii obligatiilor de a face cu caracter strict personal.

Orientarile jurisprudentei:

1.  Intr-o prima orientare jurisprudentiala s-a considerat ca amenda civila prevazuta de art. 5803 din Codul de procedura civila  poate fi aplicata debitorului unei obligatii de a face intuitu personae doar in cadrul unei proceduri executionale ce debuteaza prin incuviintarea executarii silite in conditiile art. 3731 din Codul de procedura civila, urmata de somatia prevazuta de art. 387, art.572 si art. 5802 din acelasi cod.

2. Intr-o alta orientare jurisprudentiala s-a considerat ca dispozitiile art. 5803 din Codul de procedura civila pot fi aplicate fara a fi necesara deschiderea  procedurii executionale prin incuviintarea executarii silite si comunicarea somatiei catre debitorul obligatiei cu caracter strict personal, intrucat potrivit dispozitiilor art. 3712 alin. (1) din Codul de procedura civila, pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari sau luarea unei alte masuri admise de lege.

Opinia Procurorului General este in sensul celei de a doua orientari.

>> Textul integral al recursului in interesul legii

 

Aplicarea „redeventei pentru copia privata”. CJUE. C-467/08. PADAWAN/SGAE

22 October 2010 - Juridice.ro

28 citiri

Aplicarea „redeventei pentru copia privata” in privinta suporturilor de reproducere achizitionate de intreprinderi si de profesionisti in alte scopuri decat realizarea de copii private nu este conforma cu dreptul Uniunii.

O asemenea redeventa poate fi aplicata unor astfel de suporturi in cazul in care sunt susceptibile de a fi utilizate de catre persoane fizice in folos propriu.

Comunicat CJUE: “Conform Directivei privind dreptul de autor si drepturile conexe in societatea informationala, dreptul exclusiv de reproducere a materialului sonor, vizual sau audiovizual revine autorilor, artistilor interpreti si producatorilor. Cu toate acestea, statele membre pot autoriza realizarea de copii private cu conditia ca titularii dreptului sa primeasca o „compensatie echitabila”. Aceasta trebuie sa contribuie la primirea, de catre titularii de drepturi, a unei remuneratii adecvate pentru utilizarea operelor lor sau a altor obiecte protejate.

Legislatia spaniola de transpunere a directivei a permis reproducerea operelor deja divulgate in cazul in care aceasta este realizata de o persoana fizica pentru uz personal si pe baza unor opere la care a avut acces in mod legal. In acest cadru, o compensatie unica, determinata pentru fiecare modalitate de reproducere sub forma unei „redevente pentru copia privata”, trebuie sa fie platita de fabricanti, de importatori sau de distribuitori societatilor de gestiune colectiva a drepturilor de proprietate intelectuala.

Sociedad General de Autores y Editores (SGAE), societate de gestiune colectiva a drepturilor de proprietate intelectuala in Spania, a solicitat societatii PADAWAN, care comercializeaza CD-R, CD-RW, DVD-R si aparate MP3, „redeventa pentru copia privata” pentru suporturile digitale comercializate intre 2002 si 2004. PADAWAN a refuzat, considerand ca aplicarea acestei redevente – independent de utilizarea in folos privat, profesional sau comercial pentru care erau destinate suporturile – era contrara directivei mentionate. In prima instanta, aceasta a fost obligata la plata sumei de 16 759,25 euro.

Audiencia Provincial de Barcelona (Curte de apel provinciala, Spania), sesizata cu apelul declarat de PADAWAN, a solicitat in esenta Curtii sa determine criteriile care trebuie luate in considerare in vederea stabilirii cuantumului si a sistemului de prelevare a „compensatiei echitabile”.

In hotararea pronuntata azi, Curtea observa ca aceasta „compensatie echitabila” trebuie considerata drept contraprestatia prejudiciului cauzat autorului pentru reproducerea neautorizata a operei sale protejate. Acest prejudiciu constituie, prin urmare, criteriul de baza pentru calcularea cuantumului sau. In plus, Curtea arata ca directiva impune pastrarea unui „echilibru just” intre titularii de drepturi si utilizatorii obiectelor protejate. Asadar, revine, in principiu, persoanei care a realizat o astfel de reproducere pentru uz personal obligatia de a repara prejudiciul prin finantarea compensatiei care urmeaza a fi platita titularului.

Desigur, pe de o parte, prejudiciul rezultat din fiecare utilizare pentru uz personal considerata individual s-ar putea dovedi minima si ar putea sa nu creeze o obligatie de plata si, pe de altaparte, ar putea aparea dificultati practice in ceea ce priveste identificarea utilizatorilor privati, precum si in ceea ce priveste obligarea acestora la despagubirea titularilor de drepturi. In aceste conditii, statele membre au posibilitatea de a institui o „redeventa pentru copia privata” in sarcina persoanelor care dispun de echipamente, de aparate si de suporturi de reproducere digitala. Astfel, activitatea acestor persoane – constand in punerea la dispozitia utilizatorilor privati a unor echipamente, aparate si suporturi de reproducere sau in serviciul de reproducere pe care il presteaza – constituie premisa de fapt necesara pentru ca persoanele fizice sa poata obtine copii private. De altfel, nimic nu impiedica repercutarea cuantumului redeventei asupra pretului suporturilor de reproducere sau al serviciului de reproducere, astfel incat, in definitiv, utilizatorii privati suporta sarcina acesteia si cerintele „echilibrului just” sunt respectate.

In continuare, Curtea constata ca un sistem de „redeventa pentru copia privata” nu este compatibil cu „echilibrul just” mentionat decat in cazul in care echipamentele, aparatele si suporturile de reproducere in cauza pot fi utilizate in scopul realizarii de copii private si, prin urmare, pot cauza un prejudiciu autorului operei protejate. Astfel, aceasta apreciaza ca exista o conexiune necesara intre aplicarea „redeventei pentru copia privata” si utilizarea in scopul reproducerii private.

In consecinta, aplicarea nediferentiata a redeventei cu privire la toate tipurile de echipamente, de aparate si de suporturi de reproducere digitala, inclusiv in ipoteza in care acestea sunt achizitionate de alte persoane decat persoanele fizice, in scop vadit diferit de cel al realizarii de copii private, nu este conforma cu directiva.

In schimb, in cazul in care echipamentele in discutie sunt puse la dispozitia persoanelor fizice pentru uzul personal, nu este nicidecum necesar sa se demonstreze ca acestia au realizat in mod efectiv copii private si au cauzat astfel efectiv un prejudiciu autorului operei protejate. Se prezuma ca aceste persoane fizice beneficiaza integral de aceasta punere la dispozitie, altfel spus se considera ca acestea exploateaza toate functiile indeplinite de respectivele echipamente, inclusiv functia de reproducere. Astfel, simpla capacitate a acestor echipamente sau a acestor aparate de a realiza copii este suficienta pentru a justifica aplicarea redeventei pentru copia privata, cu conditia ca respectivele echipamente sau aparate sa fi fost puse la dispozitia persoanelor fizice in calitate de utilizatori privati.

In sfarsit, Curtea aminteste ca revine instantei nationale obligatia de a aprecia, avand in vedere precizarile aduse, compatibilitatea cu directiva a sistemului spaniol privind „redeventa pentru copia privata”.

>> C-467/08

Valer Dorneanu – numit in functia de adjunct al Avocatului Poporului

22 October 2010 - Juridice.ro

28 citiri

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 702 din data de 21 octombrie  2010 a fost publicata Hotararea Birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului nr. 2/2010 privind numirea in functia de adjunct al Avocatului Poporului.

Prin hotararea birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, se numeste in functia de adjunct al Avocatului Poporului domnul Valer Dorneanu.

 

 

Lumeajustitiei.ro

Asociatiile profesionale ale magistratilor cer CSM sa-i sanctioneze pe cei care livreaza publicului interceptari telefonice si ambientale

Joi, 21 Octombrie 2010 17:04 | Scris de L.J. | Imprimare

Dezvaluiri - Evenimente

Asociatia Magistratilor din Romania, prezidata de judecatorul Mona Maria Pivniceru si Asociatia Procurorilor din Romania, prezidata de procurorul Constantin Sima, solicita CSM sa faca verificari urgente asupra persoanelor din sistem, care fac in asa fel ca inregistrari din dosarele aflate pe rolul parchetelor si instantelor sa ajunga in presa, precum si sa-i traga la raspundere pe cei vinovati. Publicam in continuare comunicatul dat joi publicitatii de AMR si APR:

„Asociatiile profesionale ale magistratilor constanta cu ingrijorare ca probe din dosare penale si in special interceptari telefonice sau inregistrari ambientale apar in mass-media, creand presiune asupra impartialitati justitiei si un climat de insecuritate generala. Respectarea principiilor legalitatii si impartialitatii constituie o conditie de baza a credibilitatii justitiei. Din acest motiv solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa dispuna efectuarea unor verificari privind aceste situatii devenite practica constanta si, in masura in care se stabileste savarsirea unor abateri disciplinare, sa se investeasca cu solutionarea lor ori sa dispuna sesizarea organelor de urmarire penala.

Totodata, solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa initieze demersuri pentru modificarea legislatiei in sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptarilor, proba autenticitatii inregistrarilor, securitatea acestora, explicarea continutului de mandat de securitate nationala, in conformitate cu jurisprudenta CEDO in materie, astfel incat prevederile constitutionale privind respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private sa nu fie incalcate, iar pe de alta parte cetateanul sa nu fie expus unei vulnerabilitati perpetue fata de organele statului.

In niciun caz informatia de interes public nu se identifica cu o interceptare generalizata a convorbirilor telefonice si nici imperativul de securitate nationala nu poate expune cetateanul sentimentului de frica si insecuritate prin incalcarea garantiilor constitutionale, insecuritatea individuala nefiind specifica expectantei de securitate si protectie pe care le asteapta cetateanul de la stat. Statul are obligatia de a pune in valoare valentele umane si nu distrugerea acestora sau strivirea demnitatii individuale. Integritatea morala si profesionala este o conditie de baza a exercitarii profesiei de magistrat, iar Consiliul Superior al Magistraturii este nu numai garantul independentei magistratilor cat si aparatorul bunei lor reputatii care are repercusiuni directe asupra imaginii Justitiei”.

 

Dementa ascultarilor! Tariceanu acuza serviciile secrete de santaj politic si cere Justitiei sa nu slujeasca interesele unei puteri vremelnice!

Joi, 21 Octombrie 2010 14:54 | Scris de Razvan SAVALIUC | Imprimare

Institutii - Servicii Secrete

Calin Popescu Tariceanu sustine ca modul in care funcționeaza Justitia, dar si rolul tot mai mare pe care il au serviciile secrete, arata ca Romania se indreapta cu ”pasi repezi catre dictatura”. ”Ne intrebam ce se intampla in Romania cu Justitia care functioneaza dupa modelul Big Brother. Drepturile si libertatile cetatenesti nu sunt respectate. Aceste servicii secrete sunt folosite ca instrumente de putere intr-o tara in care ne indreptam cu pasi repezi catre dictatura. Accentul trebuie pus pe statul de drept, pe respectarea dreptului la viata privata, pe o Justitie care sa nu seveasca interesele unei puteri aflate vremelnic la guvernare. Ce se intampla e santaj politic cu ajutorul institutiilor statului”, a precizat liderul grupului PNL din Camera Deputaților, Calin Popescu Tariceanu.

 

Tariceanu cere audierea sefilor serviciilor secrete la Parlament

Fostul
premier sustine ca este necesar sa se afle cum au ajuns in presa convorbirile inregistrate de procurori in dosarul in care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu este acuzat de favorizarea infractorului. ”Audierea sefilor institutiilor de informatii, ai SRI, la comisiile de specialitate pe aceasta tema ar fi utila, pentru a vedea cum s-au scurs aceste informatii. Daca de la servicii, daca nu, atunci ramane ca de la Procuratura”, a spus Tariceanu, intr-o conferința de presa. Liberalul a mai precizat ca anumite stenograme nu au nici o legatura cu cauza in care este anchetat omul de afaceri. „Eu intreb de ce trei ani, cat Vantu l-a sustinut cu toata puterea pe Basescu, astfel de lucruri nu s-au intamplat? Brusc, ele apar cand apare lupta Basescu-Vantu. Era atunci mai putin vinovat Vantu de ce s-a intamplat la FNI? Probabil ca nu. Fusese reevaluat probabil de Basescu, cum s-a mai intamplat cu altii”, a spus Tariceanu. Liderul grupului PNL din Camera Deputaților a tinut sa precizeze ca nu este avocatul lui Sorin Ovidiu Vantu, ci doar apara principiile liberale ale dreptului la viata privata si pe cele ale statului de drept

 

Reamintim ca in urma cu cateva zile, in presa au aparut mai multe stenograme ale unor convorbiri purtate de Sorin Ovidiu Vantu cu personae care nu aveau nici o legatura cu dosarul privind favorizarea infractorului. Este vorba despre jurnalisti din trustul Realitatea sau diferiti oameni politici

Alte articole pe aceasta tema puteti citi pe nou lansatul site de stiri politice: www.e-politic.ro

Din ciclul ”DIICOT si UM 0894 SRI”: un munte de inregistrari intre fosti ministri, avocati, soti, jurnalisti, oameni de afaceri si politicieni, fara legatura cu cauza!

 

Joi, 21 Octombrie 2010 16:40 | Scris de A.A.S - R.S | Imprimare

Magistrati - Diicot

Dosarul 6594/2/2010, aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie dupa ce Vadim Beniatov Don, care a fost cercetat in dosar, a facut plangere impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale data de DIICOT in ceea ce-l priveste, are 10 volume. Cel mai probabil plagerea contra solutiei de NUP a fost facuta in scopul ca dosarul instrumentat de DIICOT (condus de procurorul sef Codrut Olaru – foto) sa ajunga la instanta si astfel Beniatov sa poata avea acces la actele dintre copertile sale. Odata dosarul depus la instanta, sute de redari de convorbiri telefonice au fost luate la puricat de jurnalisti, care de cateva zile rasfoiesc romanele trimise de Parchetul Inaltei Curti. Joi, la arhiva penala a Curtii Supreme, o banca intreaga era plina de ziaristi care conspectau din aceste stenograme. Imposibil de copiat de mana, imposibil de citit intr-o zi. Cert este ca din toate aceste convorbiri nu reiese nici o infractiune, dovada ca procurorii care au instrumentat cauza au dat un verdict corect: NUP. Interceptarile au fost realizate de catre UM 0894 SRI Bucuresti si au avut mentiunea STRICT SECRET, fiind declasificate la data de 17.09.2008. Desi initial ancheta a fost realizata de catre procurorii Doru Ioan Cristescu si Ciprian Nastasiu, desecretizarea a fost facuta cel mai probabil - sustin surse judiciare - de fostul adjunct al DIICOT, procurorul Catalin Borcoman.  Iar solutia de NUP a fost data de procurorul Valentin Horia Selaru.

 

Interceptarea in zadar! - Uitati ce asculta baietii lui Codrut Olaru!

Ce ne-a atras atentia in acest dosar? Ca exista discutii intre fostul ministru al Economiei Codrut Seres cu o serie de persoane din partid, cu Dan Voiculescu, cu alte persoane de la Trustul Intact, cu toti jurnalistii care l-au sunat ca sa-i afle diverse opinii si cu care a avut discutii pe caz sau pe anumite documente pe care ei le detineau si vroiau amanunte, dar si cu sotia sa, Lorina si mama sa. Spre exemplu, procurorii au anexat la dosar si din convorbirile private cu membrii familiei, cum ar fi rezumatul unei discutii dintre Seres si sotia sa, Lorina. Astfel, in discutia dintre acesta si sotie, inregistrata in 03.03.2007, ora 12;09;09 se arata ca Seres ”este contactat de sotia sa care ii spune ca a plecat la coafor si il roaga sa coboare. Lorina il sfatuieste cum sa se imbrace”. De ce o fi fost nevoie de acest rezumat?

Alt rezumat al unei convorbiri din data de 24.11.2007, in care Seres ii spunea mamei sale:

Mama draga, e o lume de trei parale, iti dau cuvantul meu! Si de-abia in astfel de pozitii iti dai seama cat de mare e deranjul pe care il provoci unora sau altora. Iti dau cuvantul meu, nu m-am asteptat. S-au chinuit doi ani sa-mi gaseasca si averi, si porcarii, si altele, iar acuma au inventat altceva. Mama, te rog sa ma crezi, Doamne fereste sa ajungi in pozitii din astea!„

Nu stim ce li s-a parut important anchetatorilor Doru Ioan Cristescu si Ciprian Nastasiu (care a instrumentat dosarul Omar Hayssam si, dupa plecarea din Parchet, a dezvaluit intr-o carte presiunile la care ar fi fost supus ca procuror) pentru o cauza in care se anchetau infractiuni precum ”tradare” sau divulgare de informatii clasificate”, ca sa introduca in dosar astfel de stenograme.

Alta convorbire cu Dida Constantin de la Realitatea este rezumata asa de catre lucratorii SRI: ”Dida Constantin il intreaba pe Seres daca este de acord sa intervina telefonic in emisiunea lui Razvan Dumitrescu. Seres refuza politicos”.

In alte convorbiri se fac referiri la scandaluri ale momentului, precum cea a biletelului pe care isi pusese apostila presedintele Traian Basescu. Redam, in acest sens, din convorbirea care a avut loc intre Codrut Seres si ”un domn” de la Agora IT & C SA.

Domn: Alo!

I.C.Seres: Buna ziua Excelenta (....) Uitati de ce v-am sunat. O sa fie acum, intr-o jumatate de ora o conferinta de presa a domnului Voiculescu si o sa fiu si eu pe acolo. In scadalul asta al biletelelor a aparut un document cu rezolutia domnului Traian Basescu, un document trimis de ALRO.

Domn: Da.

Seres: Iar domnul presedinte Basescu mi l-a trimis personal cu rog analizati scrisoarea si dispuneti masuri in conformitate cu interesul Guvernului, iar daca este posibil, si cu interesul economiei nationale.

Domn: Da. Alo!

I.C.Seres: Da, eu va aud. Si ideea este ca in tot acest scandal al biletelelor, dupa ce noi am apreciat la 12 ca e o stare de normalitate, mi-am adus aminte de acest document si, ma rog, am discutat cu domnul Voiculescu (...)”

Printre sutele de stenograme se regasesc si convorbiri pe care ministrul Economiei de la acea vreme, Seres, le-a avut cu premierul de atunci, Calin Popescu Tariceanu. Redam convorbirea avuta de cei doi imediat ce a izbucnit scandalul in presa, dupa ce Seres a aflat ca e cercetat de Parchet pentru tradare.

25.11.2006 – Seres ii comunica lui Tariceanu ce are de spus in legatura cu un articol din Cotidianul despre care afirma:

”E o imensa porcarie. Mai mult ce sa va spun? E o porcarie!.

Tariceanu: Da. Dar din ce am eu scris....

Seres: Deci, e o porcarie, ce sa va spun, mai mult, dracu sa-i ia, cu 85 sau nici macar nu vreau sa intru in detalii tehnice ca sunt numai prostii. Cu date incoerente.

C.Tariceanu: N-are rost sa intri in... Exact.

Seres: Dupa parerea mea, toata chestiunea e mai degraba politica decat concreta.

C.Tariceanu: Bineinteles. Bun, am inteles. Bun, acum aecst tip care e mentionat, care a consultat (n.n.-redarea e gresita, inmod real este ”care e consultant”) al lui CSFB si Credit Anschtalt, sigur ca asa cum primesti si alti consultanti. Puteai sa-l primesti si pe el.

Seres: Pai, exact asta e ideea. Pai exact asa s-a si intamplat., dar niciodata nu m-am vazut cu el inafara ministerului. Asta e un aspect.

C.Tariceanu: Da. ”

Mai departe, in stenograma, Seres ii explica despre modul in care se derulau, in mod normal, intalnirile cu bancile de investitii, despre strategile de privatizare care se publica in Monitorul Oficial si cele care se discuta in Comisia de Dialog Social ”ca trebuie sa discuti cu sindicatele inainte sa-i dai drumul din minister”. La aceste explicatii, Tariceanu raspundea cu ”da, da”,iar Seeres a continuat sa-i spuna, consternat, ca SRI nu i-a trimis niciodata vreo nota ca sa-l atentioneze ca Stamen Stantchev nu ar fi consultant, ci mafiot. In finalul discutiei cu premierul, Seres i-a mai spus acestuia ca procurorul care instrumenteaza cazul e ”ala care i-a facut dosar lui Patriciu si i-a dat drumul lui Hayssam. ”E acelasi trist personaj”, a mai spus Seres.

Dosarul abunda, dupa cum aratam mai sus, de stenograme cu o serie de personaje importante. Discutii cu Cozmin Gusa, cu ziaristi de la toate ziarele, televiziunile si agentiile de presa. Discutii profesionale, cu miza in aflarea adevarului si a dedesubturilor unei anchete de o asemenea anvergura. Mai atractive par a fi cele cu Bogdan Chireac, care se stie ca are un limbaj mai colorat. Dar in rest, nimic iesit din comun, nimic cu tenta infractionala.

In volumul convorbirilor lui Zsolt Nagy gasim si discutii cu avocatii. Apar si cele cu av. Dan Apostol, si cele cu raposatul Cristian Iordanescu, cu ziaristi sau cu diverse cunostinte. Si altele, in limba maghiara, traduse la SRI, cu Ekstein Kovacs, azi consilier al presedintelui Traian Basescu. Mai mult, rasfaoind volumul convorbirilor inregistrate ale lui Stamen Stantchev, oricine poate afla chiar si ce boli are bulgarul, cand se simtea rau, ce faceau sotia, tatal, copiii, discutii sterile, strict familiale cu Iva, sotia sa si tot felul de amanunte intime ale acestora.

Ceea ce frapeaza este modul in care toate aceste convorbiri au fost lasate pentru instanta in acest dosar, cand ele ar fi trebuit indepartate pentru ca nu au legatura cu cauza si, mai mult, aduc atingere secretului profesional sau vietii intime a persoanei, incalcarea acestora fiind aspru sanctionata de CEDO. Pe de alta parte, putem privi aceste anexe lasate la indemana oricui ca pe o intentie a organelor de ancheta de a folosi publicarea unor astfel de stenograme ca pe un instrument rafinat de inserare a sentimentului de teama de a mai vorbi cu jurnalistii, ceea ce ar duce la scaderea calitatii materialelor publicistice si la tergiversarea unor subiecte la zi in care sunt necesare raspunsuri imediate din partea interlocutorilor, afaceristi sau politicieni. Orice e posibil cand legea este interpretata cum vor muschii unor magistrati.

 

Scandalul dintre judecatorii de la Curtea de Apel Cluj ascunde interesele din jurul Pollus Mall detinut de Arpad Paszkany

Joi, 21 Octombrie 2010 16:19 | Scris de L.J. | Imprimare

Magistrati - Instante

Inspectia Consiliul Superior al Magistraturii continua controlul la Curtea de Apel Cluj, pentru a verifica sustinerile judecatoarei Adina Lupea (foto) de la Sectia Penala, despre care s-a spus in presa locala ca si-ar fi acuzat sefa de sectie de exercitarea de presiuni asupra ei, pentru a se abtine de la judecarea unui dosar privindu-l pe afaceristul Arpad Paszkany. Potrivit celor aparute in presa locala, judecatoarea Adina Lupea ar fi acuzat-o pe sefa Sectiei Penale de la Curtea de Apel Cluj, Delia Purice (decana de varsta a instantei) ca i-ar fi cerut sa se abtina de la judecarea apelului omului de afaceri Arpad Paszkany, in caz contrar urmand sa faca publica informatia potrivit careia judecatoarea Lupea ar fi fost internata la dezalcoolizare. Daca lucrurile stau intradevar asa, urmeaza sa se stabileasca, presa locala clujeana fiind mult prea dirijata de interese regionale, pentru a se pune baza pe informatiile pe care le furnizeaza.

 

 

Inspectoarea CSM trimisa miercuri la fata locului le-a audiat pe cele doua judecatoare.

Surse avizate ne-au informat ca in presa locala faptele au fost exagerate prin informatii alimentate de persoanaje interesate, care vor sa-si regleze conturile cu anumiti judecatori. Si ca toata sfada de la Curtea de Apel Cluj, prezenta intre multi magistrati ai instantei, este rezultatul unei razboi de uzura dintre Mall-urile Pollus (detinut de Arpad Paskany) si Iulis (detinut de Iulian Dascalu), in zona existand numeroase procese si plangeri pe diverse situatii de fapt din jurul celor doi afaceristi, cu solutii contradictorii. Adevarul este ca au existat discutii intre judecatoarele Delia Purice si Adina Lupea pe tema prezentei celei din urma intr-un dosar privindu-l pe Arpad Paszkany. Cat de aprinse au fost aceste discutii, numai domniile lor pot spune. Sursele noastre spun ca in spatele scandalului de la Curtea de Apel Cluj se afla si DIICOT Cluj, care tine cu dintii de dosarele lui Arpad Paszkany (“un exemplu de civism” - cum l-a laudat seful statului). Nu demult, judecatoarea Lupea a fost audiata ca martor in dosarul “Gazeta”, din care a fost disjunsa cauza cu privire la Arpad Paszkany ajunsa la Curtea de Apel Cluj, astfel incat, in baza articolului 48 din Codul de Procedura Penala, se ridica problema daca magistratul putea fi sau nu incompatibil, in conditiile in care a depus marturie intr-o cauza colaterala. Se pare ca discutiile mai aprise dintre judecatoarele Purice si Lupea s-au axat pe aceasta tema.

Arpad Paszkany, marul discordiei intre judecatoarele de la CA Cluj

Cert este ca la termenul de judecata din dosarul lui Paszkany, judecatoarea Adina Lupea a formulat cerere de abtinere. Dosarul cu numarul 4411/117/2009, privindu-l pe Arpad Paszkany, a fost inregistrat la Curtea de Apel Cluj in data de 9 iunie 2010, cauza fiind repartizata aleatoriu completului de judecata format din judecatoarele Adina Lupea si Delia Purice, care indeplineste si functia de sefa a Sectiei Penale a Curtii de Apel Cluj. Primul termen in cauza a avut loc in data de 13 septembrie, data la care judecatoarea Adina Lupea a facut o cerere de abtinere, care a fost admisa de un alt complet de judecata, format din judecatoarele Delia Purice si Ioana Cristina Morar. Admiterea s-a bazat pe articolul 48, alineatul 1, litera d), din Codul de Procedura Penala, care prevede ca un judecator este incompatibil sa judece o cauza daca: “exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma el, sotul sau vreo ruda apropiata”. Litera c) al aceluiasi articol prevede ca judecatorul este incompatibil daca a fost in cauza: “expert sau martor”. Motivul pentru care judecatoarea a facut cererea de abtinere a fost reprezentat de faptul ca a avut calitatea de martor in dosarul de urmarire penala al DIICOT nr. 403/D/P/2006, finalizat cu rechizitoriul din 19.01.2007 prin care s-au disjuns cercetarile fata de inculpatul Paszkany Arpad Zoltan, formandu-se un nou dosar cu nr. 6/D/P/2008 al DIICOT ce constituie obiectul cauzei de fata.

Judecatoarea Lupea nu s-a plans oficial ca a fost santajata, dar presa a speculat

Magistratul Adina Lupea nu s-a plans conducerii Curtii de Apel Cluj ca ar fi fost santajata sau amenintata. Mai mult, nici in acest moment conducerea Curtii de Apel Cluj nu a dispus vreo masura administrativa, in sensul ca nu a dispus modificarea constituirii completului de judecata. Conform unui comunicat al Curtii de Apel Cluj, “nici in perioada premergatoare formularii cererii de abtinere, nici ulterior, conducerii Curtii de Apel Cluj nu i s-a adus la cunostinta de catre doamna judecator Lupea Adina ca vreun judecator al Curtii ar fi facut, direct sau indirect presiuni asupra sa pentru a se abtine de la judecarea procesului mentionat mai sus”.

Contactata de Lumeajustitiei.ro, judecatoarea Lupea a refuzat sa comenteze pe marginea acestui conflict, confirmand doar ca CSM a declansat o ancheta in acest caz.

S.R.Stanescu denunta monitorizarea ilegala a 27 de jurnalisti! Cititi scrisoarea deschisa adresata presedintelui Traian Basescu

Joi, 21 Octombrie 2010 16:38 | Scris de L.J. | Imprimare

Dezvaluiri - Evenimente

In plin taifun al stenogramelor din tot felul de dosare ajunse pe mana instantelor, care cauzeaza prejudicii de imagine multor persoane printre care si jurnalisti, Sorin Rosca Stanescu lanseaza o scrisoare deschisa presedintelui Traian Basescu, Procurorului General al Romaniei, Laura Kovesi, consilierului pe probleme de securitate Iulian Fota, de la Cotroceni, sefului SPP, Lucian Pahontu, sefului SRI, George Maior, dar si unor importanti factori de decizie la nivel european, precum Presedintele Parlamentului European, domnul Jerzy Buzek, seful Grupului Verzilor – Alianta Libera Europeana din Parlamentul European, domnul Daniel Cohn-Bendit, seful Grupului parlamentar Social Democrat al Parlamentului European, domnul Martin Schulz, seful Grupului parlamentar Liberal al Parlamentului European, domnul Guy Verhofstadt si José Manuel Barroso, Presedintele Comisiei Europene. In calitate de jurnalist, S.R. Stanescu anunta ca 27 de jurnalisti sunt monitorizati la sange si solicita presedintelui sa spuna in baza caror dosare penale s-ar face o astfel de monitorizare permanenta. Mai mult, S.R.Stanescu avertizeaza ca exista informatii si imagini din viata sa privata si a altor colegi jurnalisti care ar urma sa fie lansate in media pe diverse canale. In final, jurnalistul avertizeaza ca in cazul negarii acestor monitorizari, s-ar putea sa apara un nou ”capitan Bucur” care sa faca dezvaluiri privitoare la aceste incalcari ale legii.

 

 

Catre Presedintele Romaniei, Presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, domnul Traian BASESCU

Catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, doamna Laura Codruta KOVESI

Catre Directorul Serviciului Roman de Informatii, domnul George Cristian MAIOR

Catre Directorul Serviciului de Protectie si Paza, domnul Lucian-Silvian PAHONTU

Catre Consilierul in probleme de siguranta nationala al Presedintelui Romaniei, domnul Iulian FOTA

Spre sesizarea si informarea urmatoarelor institutii:

·         Presedintelui Parlamentului European, domnul Jerzy Buzek

·         Seful Grupului Verzilor – Alianta Libera Europeana din Parlamentul European, domnul Daniel Cohn-Bendit

·         Seful Grupului parlamentar Social Democrat al Parlamentului European, domnul Martin Schulz

·         Seful Grupului parlamentar Liberal al Parlamentului European, domnul Guy Verhofstadt

·         Domnului José Manuel Barroso, Presedintele Comisiei Europene

·         Domnului Aidan White, Presedintele Federatiei Internationale a Jurnalistilor

27 de jurnalisti din presa scrisa si audiovizuala din Romania sunt supusi abuziv unei supravegheri, invocandu-se pericolul pe care il prezinta pentru Siguranta Nationala.

Ma numesc Sorin Rosca Stanescu si sunt unul dintre cei 27 de ziaristi din Romania impotriva carora a fost declansata o vasta operatiune de supraveghere, la care participa lucratori din mai multe compartimente ale Serviciului Roman de Informatii, precum si specialisti ai Serviciului de Protectie si Paza. In cazul niciunuia dintre noi nu exista un dosar de cercetare penala aflata in curs, astfel incat o asemenea masura sa se justifice din motive care nu au legatura cu profesiunea de jurnalist.

Cu mai mult timp in urma, Presedintele Romaniei, care este si Presedinte al Consiliului de Aparare a Tarii, a avansat Parlamentului un document cunoscut sub numele de “Strategia de Siguranta Nationala”, care ar urma sa fie votat in for legislativ dupa ce, in prealabil, a primit avizul favorabil al Comisiei de Aparare. Acest document isi urmeaza cursul, in ciuda faptului ca el consacra principiul conform caruia presa reprezinta un pericol pentru Siguranta Nationala si ca, in acest sens, au existat numeroase proteste in plan intern si extern. Totusi, pana la o eventuala aprobare a acestei strategii in plenul Parlamentului, nu exista in Romania nici un act normativ care permite serviciilor secrete supravegherea fara mandat judecatoresc a ziaristilor.

Aceasta supraveghere presupune activitati ample si complexe cum sunt urmarirea fizica a celor 27 de jurnalisti, interceptarea tuturor convorbirilor telefonice ale acestora, interceptarea comunicatiilor prin mijloace electronice, control asupra deplasarilor in tara si in strainatate. Fac precizarea ca respectivii jurnalisti apartin, conform informatiilor pe care le detin, unor institutii de presa dintre cele mai diferite sau sunt pur si simplu freelanceri si sunt cunoscuti pentru modul critic in care s-au pronuntat impotriva unor acte si fapte ale politicienilor aflati la putere.

Exista in Romania numeroase situatii in care critici din randul presei, si nu numai, ai Presedintelui Traian Basescu au avut de suferit, intrucat informatii despre viata lor privata ori despre activitatea lor profesionala au fost facute publice pe canale media si non-media controlate de reprezentantii puterii. Eu insumi am fost, nu de putine ori, victima unor asemenea operatiuni, fara ca vreodata sa se fi dovedit ca asa-numitele dezvaluiri referitoare la persoana mea sunt si adevarate. Dar niciodata pana acum nu a fost pusa la cale o actiune coordonata de o asemenea anvergura si care sa aiba drept tinte 27 de jurnalisti dintre care niciunul nu este patron al vreunui trust de presa.

Desi m-am referit de mai multe ori la cei 27 de jurnalisti, precizez ca nu ma erijez in purtatorul lor de cuvant. De aceea, fiecare dintre ei este liber sa protesteze in parte, asa cum crede de cuviinta, impotriva actiunii de supraveghere la care este supus. Nu ma indoiesc ca cei mai multi sunt, ca si mine, informati chiar din interiorul celor doua servicii secrete cu detaliile acestui incredibil abuz. Cei care doresc sa vorbeasca o vor face cu certitudine mai devreme sau mai tarziu.

Am informatii ca interceptari si chiar imagini din viata mea privata, din contactele pe care le am cu alti colegi jurnalisti ori cu oameni politici urmeaza sa fie aruncate in curand pe piata, intr-o incercare care nu este fara antecedente, de a ma compromite. Motivul este ca foarte curand urmeaza sa lansez un proiect media de amploare. Acesta ii ingrijoreaza pe politicienii grupati in jurul Presedintelui Traian Basescu, care sunt stanjeniti de opiniile mele critice pe care, in ultima vreme, mi le-am exprimat doar in calitate de jurnalist freelancer.

Solicit reprezentantilor autoritatilor romane carora le adresez in mod direct aceasta scrisoare deschisa sa reactioneze imediat. Sa explice cum de a fost posibil sa declanseze o operatiune ilegala de o asemenea amploare impotriva a 27 de jurnalisti care isi fac meseria independent unul de altul. In eventualitatea in care vor alege obisnuita strategie a negarii, ii informez ca oricand este posibila repetarea faimosului caz “capitanul Bucur” – ofiterul Serviciului Roman de Informatii care, pentru a nu se face complice la incalcarea Constitutiei si legilor Romaniei, a devoalat cu probe in fata opiniei publice, cu mai multi ani in urma, o ampla operatiune prin care institutia din care facea parte supraveghea ziaristi de la cotidianul pe care il conduceam si pe mine personal, ziaristi de la publicatia Academia Catavencu, precum si membri de varf ai unui partid politic aflat la acea data in opozitie. In orice moment, unul dintre cei trei ofiteri de la SRI si SPP s-ar putea sa-si asume rolul Capitanului Bucur.

In fine, daca autoritatile vor nega ca este adevarat ceea ce afirm mai sus, asta inseamna implicit ca vor admite ca niciuna dintre dezvaluirile pe care le vor face nu este adevarata. Ci reprezinta o contrafacere.

Sorin Rosca Stanescu, jurnalist

Bucuresti, 21 octombrie 2010

DNA ascunde rahatul sub pres! Ar trebui obligat sa dea comunicate publice la fiecare achitare

Joi, 21 Octombrie 2010 18:09 | Scris de Razvan SAVALIUC | Imprimare

Opinii - Editorial

Ar trebui sa ne amintim de lucrurile bune din trecut! Si sa luam ce a fost benefic candva, chiar si de la fostul regim comunist, pe vremea caruia procuratura nu incasa vreo achitare, fara ca un asemenea rateu sa nu fie prelucrat in toata tara, iar procurorul gresit sa nu fie scos la mustruluiala in fata colectivelor de oameni ai muncii, sa-si faca autocritica, de sa-i fie rusine sa mai scoata capu-n lume. Pe vremurile acelea, la fiecare unitate socialista exista celebrul panou cu fruntasii si codasii pe ramura, sau cu rubricile „asa da” - “asa nu”. Si multi se mandreau cand apareau fruntasi pe ramura.

Cred ca a venit timpul ca cei de la DNA sa fie primii care sa posteze la intrarea de pe Stirbei Voda un panou in care sa-si treaca “succesurile” si “insuccesurile”. Sau macar pe pagina de internet. Caci pana in prezent, la circa 50 de achitari pe an inventariate la fiece bilant, DNA a devenit o institutie care de prea multe ori distruge imaginea unor oameni pe care ii trimite in judecata, la comanda sau din amatorism. Asa cum le place domnilor de la DNA sa emita saptamanal comunicate de presa pe site-ul www.pna.ro in care anunta trimiteri spectaculoase in judecata, la fel ar trebui sa procedeze si atunci cand inculpatii facuti zdrente in ochii opiniei publice, ajung sa fie achitati definitiv. Intelegem ca procurorii anticoruptie se ascund dupa pavaza lipsei de raspundere a magistratilor, insa un principiu consacrat in materia raspunderii civile delictuale, spune ca un prejudiciu trebuie reparat cu precadere in acelasi mod prin care a fost creat. Adica, daca tot nu platesc din buzunar pentru terfelirea imaginii unor cetateni, DNA ar trebui sa publice obligatoriu comunicate de presa in care sa anunte ca cei pe care i-au inculpat au fost achitati si, de ce nu, chiar sa-si ceara scuze. Doar sunt platiti din bani publici. O asemenea obligatie ar putea fi lesne impusa prin lege. Ar raspunde cerintelor de transparenta ale institutiilor publice, trasate de Uniunea Europeana.

Dar nu, nu o sa-i vedeti pe cei de la DNA gandind asa. Dimpotriva, ce credeti ca i-a trecut prin cap, sefului de institutie, ca sa mascheze valul de achitari cu care se confrunta. Chiar azi, joi 21 octombrie 2010, parchetului condus de Daniel Morar a anuntat printr-un comunicat ca pentru a respecta planul de actiune pentru lupta cu coruptia: “DNA a decis publicarea unui rezumat al deciziilor de condamnare definitive, la momentul pronuntarii acestora, sub forma de comunicate de presa.Bravo Morar!

 

Puterea.ro

Judecătorii şi procurorii cer modificarea legii privind interceptările telefonice

Autor: EDUARD ALEXANDRU • Categoria: Eveniment • Publicat la: 2010-10-21 19:07:49

 

Vizite: 162

Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România cer CSM să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei referitoare la interceptările telefonice şi atrag atenţia asupra faptului că apariţia în mass-media a interceptărilor din dosare penale creează presiune asupra imparţialităţii justiţiei.

 

"Asociaţiile profesionale ale magistraţilor constantă cu îngrijorare că probe din dosare penale şi, în special, interceptări telefonice sau înregistrări ambientale apar în mass-media, creând presiune asupra imparţialităţi justiţiei şi un climat de insecuritate generală", se arată într-un comunicat al celor două instituţii. Totodată, cele două asociaţii ale magistraţilor atrag atenţia asupra faptului că respectarea principiilor legalităţii şi imparţialităţii constituie o condiţie de bază a credibilităţii justiţiei. Din acest motiv, susţin reprezentanţii AMR şi Asociaţiei Procurorilor, cele două asociaţii solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) "să dispună efectuarea unor verificări privind aceste situaţii devenite practică constantă şi, în măsura în care se stabileşte săvârşirea unor abateri disciplinare, să se învestească cu soluţionarea lor ori să dispună sesizarea organelor de urmărire penală".

Asociaţiile mai solicită CSM să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei, în sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptărilor, proba autenticităţii înregistrărilor, securitatea acestora, explicarea conţinutului de mandat de securitate naţională, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO în materie, astfel încât prevederile constituţionale privind respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private să nu fie încălcate, iar pe de altă parte, cetăţeanul să nu fie expus unei vulnerabilităţi perpetue faţă de organele statului. "În nici un caz informaţia de interes public nu se identifică cu o interceptare generalizată a convorbirilor telefonice şi nici imperativul de securitate naţională nu poate expune cetăţeanul sentimentului de frică şi insecuritate prin încălcarea garanţiilor constituţionale, insecuritatea individuală nefiind specifică expectanţei de securitate şi protecţie pe care le aşteaptă cetăţeanul de la stat", se arată în comunicatul celor două asociaţii. Mai mult, spun reprezentanţii magistraţilor, statul are obligaţia de a pune în valoare valenţele umane şi nu distrugerea acestora sau strivirea demnităţii individuale. "Integritatea morală şi profesională este o condiţie de bază a exercitării profesiei de magistrat, iar Consiliul Superior al Magistraturii este nu numai garantul independenţei magistraţilor, cât şi apărătorul bunei lor reputaţii, care are repercusiuni directe asupra imaginii justiţiei.

 

Cronicaromana.ro

 

Magistratii nu sunt de acord cu trecerea adresei pe declaratia de avere


Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus, ieri, in sedinta plenului, fata de mentionarea adresei de domiciliu in declaratiile de avere sau interese, motivand ca astfel ar putea fi agresati. “Eu inteleg transparenta magistratului, dar eu nu inteleg daca eu judec criminali, violatori, traficanti de droguri de ce sa-mi pun adresa pe site pentru ca si copiii mei, sotia mea si familia mea, au dreptul sa fie protejati. (...) Trebuie sa existe un echilibru intre obligatia de transparenta a magistratului si dreptul lui la viata privata, dreptul familiei lui. Acest echilibru este complet distrus. Nu este posibil asa ceva”, a spus judecatoul Virgil Andreies, membru CSM. Pe ordinea de zi a plenului de joi s-a pus in discutie punctul de vedere al Directiei Legislatiei privind modul de completare a declaratiei de interese prevazute la Anexa a Legii nr. 176/2010, care trebuie completate pana la 3 noiembrie.

 

Adevarul.ro

Medierea, salvarea instanţelor din România

·         Liliana Năstase

  • 226 afişări
  • Joi 21 oct 2010

Instanţele sunt supraaglomerate cu dosare care s-ar putea soluţiona pe cale amiabilă

Legea „Micii Reforme" din Justiţie - adoptată de Camera Deputaţilor, la 19 octombrie anul acesta, şi care va intra în vigoare peste aproximativ două luni - prevede obligativitatea apelării la mediere în anumite cazuri.

La mediator se poate apela în orice litigiu de natură civilă sau comercială, în cele de familie, în conflictele din domeniul protecţiei consumatorilor sau în cazul litigiilor de muncă.

În materie penală, medierea e posibilă numai în cazul infracţiunilor pentru care legea cere plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau permite împăcarea părţilor. Înţelegerea la care se ajunge prin mediere are valoarea unui document cu titlu executoriu. În acest caz, părţile sunt scutite de plata taxei de timbru.

Avantaje

Medierea - metodă alternativă de rezolvare a conflictelor - îi poate scăpa pe justiţiabili de calvarul proceselor interminabile. Medierea a venit de peste Ocean, din Sua, unde în anii '70 s-a instituit ca soluţionare a conflictelor de muncă. Procedura a prins atât de bine încât s-a extins şi pentru alte tipuri de conflicte.

Legea medierii a intrat în vigoare în România în anul 2006. Cu toate acestea, foarte mulţi români nu ştiu nici acum la ce foloseşte această procedură şi mai ales că rezolvarea conflictelor pe cale amiabilă prin consultarea unui mediator i-ar putea costa mult mai puţin pe justiţiabili decât intentarea unui proces în instanţă. Cele mai multe medieri s-au înregistrat în Craiova şi în Cluj-Napoca.

Unul dintre avantajele majore ale soluţionării conflictelor pe cale amiabilă este faptul că în timp ce un proces poate dura ani întregi, prin mediere, conflictul se poate soluţiona în doar o singură şedinţă. Medierea are ca scop şi degrevarea instanţelor, România ajungând în prezent la un număr-record de dosare pe rol - aproximativ patru milioane.

Asociaţia Magistraţilor Europeni care susţin Medierea - Secţia română, Consiliul de Mediere, CSM, INM şi Ministerul Justiţiei vor organiza, la 29 octombrie, conferinţa internaţională "Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective". În cadrul conferinţei se va prezenta modul în care medierea a fost implementată, dar şi cum funcţionează în România.

Modalitate alternativă

Medierea reprezintă o modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă. Părţile sunt asistate de un specialist în mediere, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi totală confidenţialitate.

Gandul

Vineri,22 octombrie 2010 08:40

Statul român, obligat de CEDO să plătească 44,6 milioane de euro

ieri, 19:14

Statul român, obligat de CEDO să plătească 44,6 milioane de euro

DREPTATE

Statul român a fost obligat de CEDO să plătească, până la 31 decembrie 2009, despăgubiri de 44.644.066 euro, după ce au fost pronunţate 648 de hotărâri, în 584 din aceestea România fiind condamnată. Judecătorul Dragoş Călin de la Curtea de Apel Bucureşti - unul dintre autorii culegerii "Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile", lansat ieri - a recomandat ca problema să fie privită individual, în ansamblul şi unitatea sa, întrucât cifrele se bazează pe un studiu ştiinţific şi nepărtinitor. Mediafax

 

 

 

Ziuadeconstanta.ro

 

Judecătorii constănţeni, la un pas de disperare

 

Share |

Vineri, 22 Octombrie 2010 | 00:00:00
Cecilia ZAREA Print


31 de magistraţi ai Judecătoriei Constanţa avertizează asupra pericolului părăsirii profesiei. Aceştia solicită menţinerea dispoziţiilor legale privind decontarea chiriilor, „o soluţie contrară punând o mare parte dintre judecători în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia".

Totodată, pe modelul instituit de colegii lor, de la Curtea de Apel, magistraţii Judecătoriei Constanţa au hotărât, în unanimitate, susţinerea adoptării proiectului legii de salarizare în forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii. În plus, judecătorii cer revenirea de la 1 ianuarie 2011 la nivelul de salarizare din luna iunie 2010. „În cazul nesatisfacerii acestor cerinţe, s-ar pune în pericol grav independenţa judecătorilor şi a justiţiei în general, prin degradarea statutului judecătorilor şi stimularea părăsirii profesiei, fenomene care se află şi aşa în plină desfăşurare", avertizează magistraţii Judecătoriei Constanţa, printr-un comunicat remis presei, semnat de preşedintele instanţei, judecătorul Mihail Stănescu-Sas. Comunicatul a fost transmis în urma Adunării generale a judecătorilor Judecătoriei Constanţa, care a avut loc pe 19 octombrie şi la care au participat 31 de magistraţi. Cu aceeaşi unanimitate amintită anterior, magistraţii Judecătoriei Constanţa au decis susţinerea necesităţii preluării bugetelor instanţelor din subordinea Ministerului Justiţiei în subordinea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, adunarea „susţine că dispoziţiile legale în vigoare referitoare la răspunderea disciplinară şi materială a judecătorilor sunt suficiente, neexistând temei pentru reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării unei norme de drept material, chestiunea având acoperire în legislaţia existentă". În acest context, judecătorii de la Constanţa au avertizat că „în funcţie de deciziile care vor fi luate în viitorul apropiat cu privire la aspectele de mai sus, adunarea generală îşi declară determinarea de a relua forma de protest suspendată la 28 septembrie 2009".

 

 

ROMÂNIA LIBERĂ

 

TIMIŞ. Foşti şi actuali magistraţi au depus cereri de intrare în Baroul Timiş fără a susţine examenul obligatoriu

Nume grele ale magistraturii vor să revină în Barou

22 Octombrie 2010

Nume grele ale magistraturii vor să revină în Barou

de GHEORGHE ILAS

"Nu există nici un fel de reticenţă în a primi în Barou foşti judecători, însă cei care-şi depun candidatura trebuie să ştie câte ceva din legea şi statutul avocaţilor. Au de susţinut un test, care nu e simplu"

Lazăr Gruneanţu

Decan al Baroului Timiş

Printre numele grele care solicită conducerii Baroului Timiş primirea în profesia de avocat definitiv cu scutire de examen se numără generalul de brigadă Gheorghe Cosneanu, procuror militar, şeful Direcţiei de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor din cadrul Ministerului Apărării, Florian Muntean, fost procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Timişoara, Ana Valentina Claici, notar public, Anca Buta, judecător la Curtea de Apel Timişoara, Delia Iuşan - soţia fostului preşedinte al Tribunalului Timiş, Lucian Iuşan, decedat în 2008 în urma unui tragic accident de circulaţie -, jurist la Direcţia Vamală Timişoara, dar şi Rodica Mărioara Măgurean, judecător la Tribunalul Caraş-Severin. Dacă în primele cazuri nu există, deocamdată, opoziţii la cererile de intrare în Baroul Timiş, în cazul judecătoarei Rodica Măgurean s-au făcut auzite, deja, voci care contestă eventuala avizare pozitivă a cererii magistratului reşiţean.

„Nu sunt de acord cu acceptarea în Baroul Timiş a doamnei judecător Rodica Măgurean, de la Tribunalul Caraş-Severin, şi de aceea voi face opoziţie scrisă. Este de notorietate faptul că doamna judecător a fost cercetată de Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce un grup de avocaţi din Baroul Caraş-Severin a acuzat-o de pronunţarea mai multor sentinţe discutabile în dosarele în care una dintre părţi era apărată de Nicolae Barac, fostul soţ al preşedintei Curţii de Apel Timişoara, Lidia Barac", ne-a declarat avocata Carmen Obârşanu. Verificările noastre au scos la iveală faptul că pe rolul Secţiei pentru Judecători din cadrul CSM se află dosarul 11/J/2010, în care Rodica Măgureanu este judecată pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii, dar şi pe cele ce interzic magistraţilor orice manifestare contra demnităţii funcţiei ori de natură să afecteze imparţialitatea sau prestigiul acesteia. „La termenul din 13 octombrie, cauza s-a amânat până la data de 27 octombrie pentru a-i da posibilitatea pârâtei judecător să-şi prezinte apărătorul ales, dar şi pentru ca membrii Comisiei de disciplină pentru judecători să ia cunoştinţă de întâmpinare", ne-a declarat Cecilia Morariu, purtătoarea de cuvânt a CSM. Surse din cadrul Ministerului Justiţiei au dezvăluit că propunerile de sancţionare ale Inspecţiei Judiciare în dosarul Măgurean merg până la excluderea din magistratură.

Foştii judecătorii iau note de 4 şi 5 la testele de intrare în avocatură

Există şi foşti magistraţi timişoreni care au renunţat la gândul intrării în avocatură, după ce, într-o primă fază, candidatura lor a fost respinsă de Consiliul Baroului Timiş. Este şi cazul Adrianei Corhan, fost judecător la Curtea de Apel Timişoara, care nu-şi mai doreşte o carieră de avocat, rămânând doar la catedră, la Facultatea de Drept a Universităţii Tibiscus. „Conducerea Baroului Timiş este foarte reticentă la candidaturile foştilor magistraţi. Efectiv li se blochează accesul în profesie. Nu ştiu de ce foştii judecători nu au parte de egalitate de şanse cu ceilalţi candidaţi, poate se plătesc anumite poliţe din perioada în care relaţia profesională cu cei care, acum, ar trebui să avizeze dosarele era ca de la judecător la avocat.

Acelaşi lucru s-a întmplat cu fostul meu coleg, judecătorul Vasile Blaga", spune resemnată Adriana Corhan. De partea cealaltă, decanul Baroului Timiş, Lazăr Gruneanţu, respinge toate aceste acuzaţii şi dă vina doar pe impresia judecătorilor că intrarea în profesia de avocat e o simplă formalitate. „Nu există nici un fel de reticenţă în a primi în Barou foşti judecători, însă cei care-şi depun candidatura trebuie să ştie câte ceva din legea şi statutul avocaţilor. Au de susţinut un test, care nu e simplu. Înainte de '89 se primea un telefon de la partid şi judecătorul era facut automat avocat. Acuma nu mai sunt vremurile alea! Am cerut puţină decenţă, să nu fim desconsideraţi. În afară de faptul că au existat multe opoziţii la cererea de intrare în profesie a domnului Blaga, domnia sa a venit la susţinerea testului într-o dispoziţie deosebit de veselă, ca să nu spun altfel, şi a luat nota 4 sau 5. Nu citise aproape nimic. Alte două judecătoare de la Lugoj, care au solicitat, de asemenea, intrarea în profesie, au luat note de 3 şi 4. Nu se poate chiar aşa! În cazul doamnei Corhan, i-am explicat şi personal, cererea a fost depusă prematur, când domnia sa încă intra în sală ca judecător", ne-a explicat Lazăr Gruneanţu.

 

 

 

 

Telegraf.ro

-ConstantaVineri, 22 Octombrie 2010

Interceptările telefonice ce apar în presă creează presiune asupra imparţialităţii justiţiei

Cristina CARAPCEA (cristina.carapcea@telegrafonline.ro)

 

 

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei, întrucât apariţia în mass-media a interceptărilor creează presiune asupra imparţialităţii justiţiei şi generează un climat de insecuritate. „Respectarea principiilor legalităţii şi imparţialităţii constituie o condiţie de bază a credibilităţii justiţiei”, se arată într-un comunicat al AMR şi APR. Cele două asociaţii solicită CSM să dispună efectuarea unor verificări privind aceste situaţii devenite practică constantă şi, în măsura în care se stabileşte săvârşirea unor abateri disciplinare, să se învestească cu soluţionarea lor ori să dispună sesizarea organelor de urmărire penală. „Totodată, solicităm CSM să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei în sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptărilor, proba autenticităţii înregistrărilor, securitatea acestora, explicarea conţinutului de mandat de securitate naţională, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO în materie, astfel încât prevederile constituţionale privind respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private să nu fie încălcate, iar pe de altă parte cetăţeanul să nu fie expus unei vulnerabilităţi perpetue faţă de organele statului”, mai spun reprezentanţii magistraţilor. În opinia asociaţiilor, în niciun caz informaţia de interes public nu se identifică cu o interceptare generalizată a convorbirilor telefonice şi nici imperativul de securitate naţională nu poate expune cetăţeanul sentimentului de frică şi insecuritate prin încălcarea garanţiilor constituţionale, insecuritatea individuală nefiind specifică expectanţei de securitate şi protecţie pe care le aşteaptă cetăţeanul de la stat, care are obligaţia de a pune în valoare valenţele umane şi nu distrugerea acestora sau strivirea demnităţii individuale.

 

Vineri, 22 Octombrie 2010

 

 

Magistraţii nu vor să-şi facă publice adresele în declaraţiile de avere

Cristina CARAPCEA (cristina.carapcea@telegrafonline.ro)

 

 

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus, ieri, în şedinţa plenului, faţă de menţionarea adresei de domiciliu în declaraţiile de avere sau interese, motivând că astfel ar putea fi agresaţi. „Eu înţeleg transparenţa magistratului, dar eu nu înţeleg dacă eu judec criminali, violatori, traficanţi de droguri, de ce să-mi pun adresa pe site pentru că şi copiii mei, soţia mea şi familia mea, au dreptul să fie protejaţi. Trebuie să existe un echilibru între obligaţia de transparenţă a magistratului şi dreptul lui la viaţă privată, dreptul familiei lui. Acest echilibru este complet distrus. Nu este posibil aşa ceva”, a spus judecătoul Virgil Andreieş, membru al CSM. Lidia Bărbulescu a spus că trebuie vorbit cu cei de la resurse umane ca atunci când sunt postate pe site atât declaraţiile de avere, cât şi cele de interese, adresele să fie anonimizate. Magistraţii constănţeni au avut experienţe nu tocmai plăcute în urmă cu câţiva ani, când declaraţiile de avere au fost postate cu toate datele lor de identificare şi au ajuns ţinta infractorilor pe care i-au băgat la închisoare sau a rudelor acestora. Unii judecători s-au trezit cu animale moarte în curtea caselor, cu cauciucurile maşinilor tăiate sau urmăriţi pe străzi şi ameninţaţi

 

Octombrie 2010

Controverse pe lista candidaţilor pentru CSM

Cristina CARAPCEA (cristina.carapcea@telegrafonline.ro)

 

 

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis, ieri, lista Comitetului Electoral Permanent cu judecătorii şi procurorii desemnaţi pentru a candida la funcţiile de membru al CSM şi proiectul buletinelor de vot. Tot în şedinţa de ieri, CSM a luat în discuţie şi cererea Danei Gârbovan, lider al Uniunii Judecătorilor din România şi candidat la alegerile pentru Consiliu din partea Curţilor de Apel. Ea a contestat faptul că unii candidaţi la alegerile CSM sunt şi actuali membri ai Consiliului, astfel că legalitatea condiţiilor pentru a candida, stabilite de Consiliu printr-o hotărâre, ridică semne de întrebare. Judecătorii Dan Lupaşcu de la Curtea de Apel Bucureşti şi Lidia Bărbulescu de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au abţinut în discuţiile privind cererea Danei Gârbovan de la Curtea de Apel Cluj, întrucât ei sunt candidaţi pentru noul CSM. Alţi membri ai CSM au spus, printre altele, că întrunirea adunărilor generale la nivelul tuturor instanţelor şi Parchetelor, în urma cărora au fost desemnaţi magistraţi pentru alegerile în noul CSM a confirmat faptul că aceştia îndeplinesc condiţiile de legalitate. Ei spun că, în adunările generale, nu s-au semnalat deficienţe, nelegalităţi în procedura de desemnare a candidaţilor. Pe de altă parte, judecătorul Virgil Andreieş de la Curtea de Apel Cluj - membru în actualul CSM, care nu candidează pentru alegeri - a arătat că la alegerile din 2004 au fost 15 candidaţi pentru patru locuri la CSM, iar demersul Danei Gârbovan nu ar avea decât scopul de a-şi înlătura contracandidaţii.

 

Vineri, 22 Octombrie 2010

Preşedintele CEDO, în România

Octavian-Eugeniu MANU (octavian.eugeniu.manu@telegrafonline.ro)

 

 

Ieri, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Jean Paul Costa, a început vizita oficială de două zile în România, la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Potrivit unui comunicat difuzat de MAE, împreună cu Preşedintele Curţii, în vizită oficială se vor mai afla şi judecătorul ales din partea României la CEDO, Corneliu Bîrsan, şi grefierul şef al Secţiei a III-a din cadrul Curţii, Santiago Quesada. Pe parcursul vizitei, aceştia vor avea o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului României, Ministerului Justiţiei, Senatului României şi cu alţi membri ai Parlamentului României. Coincidenţă sau nu, tot ieri, la Academia Română, a fost lansată culegerea "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile". Conform acesteia, până la 31 decembrie 2009, puterea legislativă este responsabilă în 84,07% dintre condamnările de la Curtea Europeană de la Strasbourg, respectiv în 491 de cauze, puterea judecătorească în 72,08% - 362 de cauze, Executivul în 58,73% - 343 de cauze, Ministerul Public pentru 16,78% - 98 de cauze, iar Curtea Constituţională este responsabilă pentru 0,34% dintre condamnări - două cauze. În urma acestor condamnări, statul român a fost obligat de CEDO să plătească, până la finalul anului trecut, despăgubiri de 44.644.066 euro.

 

 

Citynews.ro

 

Prim-procurorul sibian Florin Apostu, retinut de DNA

Eveniment | 21 Octombrie 2010 - 19:52 | Numar vizualizari: 1612

 

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au avut astazi actiuni ample in Sibiu, dar totul a fost facut in cel mai mare secret.

 

Surse judiciare au declarat pentru citynews.ro ca una dintre actiunile DNA-ului l-a avut ca tinta chiar pe prim-procuroul Florin Apostu. Niciunul dintre oficialii sibieni nu a confirmat situatia aparuta si nu a oferit date suplimentare referitoare la motivul pentru care prim procurorul Parcetului de pe langa Judecatoria Sibiu ar fi cercetat.

Se pare insa ca acesta este audiat, chiar la aceasta ora, intr-un caz de coruptie.

 

Avand in vedere faptul ca DNA cerceteaza un nume de rezonanta din justitia sibiana, asteptam date referitaore la motivele pentru care se face audierile.

 

UPDATE:Retinut pentru luare de mita si distrugere de inscrisuri oficiale

Surse judiciare la nivel inalt ne-au declarat ca este vorba despre prim procurorul de pe langa Judecatoria Parchetului care a fost retinut in aceasta dupa-amiaza pentru luare de mita si distrugere de inscrisuri oficiale.

Sursa: CSM