luni, 2 august 2010

CSM-REVISTA PRESEI 2 AUGUST 2010

REVISTA PRESEI 2 AUGUST 2010

MEDIAFAX DB

CSM

02.08.2010

Fostul prim-procuror al Parchetului Buftea, Nelu Carpen (36 de ani), arestat pentru fapte de coruptie, a fost inregistrat audio video, de SRI, timp de mai multe luni, cu o camera miniaturala plasata chiar in biroul sau

Fostul prim-procuror al Parchetului Buftea, Nelu Carpen (36 de ani), arestat pentru fapte de coruptie, a fost inregistrat audio video, de SRI, timp de mai multe luni, cu o camera miniaturala plasata chiar in biroul sau, cum negocia inchiderea unor dosare penale. In urma unor discutii privind blatuirea unui dosar, avute in biroul lui Nelu Carpen, un alt magistrat, Aurica Sterea (56 de ani), de la Judecatoria Buftea, a cazut in plasa procurorilor anticoruptie. Judecatorul a fost deferit Justitiei, in stare de libertate, pentru favorizarea infractorului si a fost suspendat din functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Sterea a fost acuzat ca, impreuna cu Carpen, l-ar fi ajutat pe nasul sau, Catalin Adrian Radu, cercetat pentru o infractiune prevazuta de Codul Rutier, sa beneficieze de o solutie de neincepere a urmaririi penale.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

02.08.2010

Adevarul

Cum "albea" dosarele rutiere prim-procurorul de la Buftea

Liliana Nastase

1

1190

5

-

stire

6824

sus

02.08.2010

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, continua sa sustina ca s-a ratat sansa ca in aceasta vara sa fie rezolvate problemele din justitie

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, continua sa sustina ca s-a ratat sansa ca in aceasta vara sa fie rezolvate problemele din justitie. Ministrul Justitiei a evitat sa spuna care sunt principalii vinovati, rezumandu-se la a mentiona doar ca trebuie sa se inteleaga ca sunt obiective care depasesc interesele de partid. Despre ce urmeaza sa faca, Catalin Predoiu a spus ca eforturile si agenda Ministerului Justitiei vor continua in mod normal si ca vor fi promovate unele proiecte dupa ce se vor obtine avizele de la CSM.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

02.08.2010

Cronica Romana

Vinovatii fara vina din Justitie

-

0.17

319.97

4

dreapta jos

stire

366.67

sus

MJ

02.08.2010

Guvernul a platit in primul trimestru al acestui an, despagubiri impuse statului prin hotarari pronuntate de CEDO in suma de 43,39 milioane de lei

Guvernul a platit in primul trimestru al acestui an, despagubiri impuse statului prin hotarari pronuntate de CEDO in suma de 43,39 milioane de lei. Un raport al CEDO prezentat in primavara acestui an a indicat ca Romania a fost depasita in 2009 doar de Republica Moldova in ceea ce priveste despagubirile impuse la plata in urma condamnarilor ramase definitive. In urma cu doua saptamani, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat ca jurisprudenta neunitara in aplicarea legilor privind proprietatea reprezinta ponderea „cea mai insemnata“ in cazurile pe care Romania le-a pierdut la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

02.08.2010

Curentul

Am batut recordul la suma platita pentru condamnarile CEDO: 10 milioane de euro intr-un semestru

-

0.1

93.72

1

stanga jos

stire

3200

02.08.2010

Curentul

Am batut recordul la suma platita pentru condamnarile CEDO: 10 milioane de euro intr-un semestru

Ana-Maria Bujor

0.33

312.4

5

centru stanga

stire

1233.33

NEWSIN.ro

Predoiu: Avem informaţii că instituţiile publice aflate în procese nu îşi fac apărarea cum se cuvine

LUMEA JUSTITIEI.ro

Lumea Justitiei :: Lanturile Justitiei (II) - Rudele din sistem ale procurorilor de la Directia Nationala Anticoruptie

Scris de Voichita RASCANU

Duminică, 01 August 2010 15:44

Impartialitatea si independenta atribuite lucratorilor din sistemul judiciar sunt puse la indoiala de catre justitiabili atunci cand pe traseul unui dosar cel care imparte dreptatea se dovedeste a fi neam cu una din persoanele cu interese in acelasi dosar. Este un fapt de notorietate ca sute, daca nu chiar mii de magistrati din intreaga Romanie sunt inruditi intre ei sau cu persoane care activeaza in sfera Dreptului.

Desi normale oriunde in lume, relatiile de rudenie din sistemul judecatoresc romanesc au constituit mereu un motiv de suspiciune. Daca legaturile de sange dintre magistrati sunt cunoscute opiniei publice probabilitatea ca cei care nu inteleg sa se abtina acolo unde legea ii obliga, pentru ca la mijloc primeaza un interes, devine, evident, mai mica. Fara a face un proces de intentie cuiva, ci doar pentru o ampla si corecta informare a publicului, in scop de preventie, Lumea Justitiei scoate la lumina lanturile de rudenie dintre judecatori, procurori, politisti, notari, consilieri juridicisi alti slujitori ai Dreptului. Cu mentiunea ca informatiile sunt oficiale pentru cei care stiu unde sa le caute, ele fiind date chiar de magistratii in cauza, prin declaratii completate pe propria raspundere. Azi prezentam lanturile de rudenie de la Directia Nationala Anticoruptie.

Daniel Marius Morar, procuror sef DNA - sotia, Morar Corina este avocat in Baroul Cluj;

Lucian Papici, procuror sef Sectia I DNA - varul primar, Matei Sorin Romeo este executor judecatoresc in Timisoara;

Doru Florin Tulus, procuror sef Sectia II DNA - fosta sotie, Tulus Andreea Anamaria este judecator la Curtea de Apel Cluj;

Ion Alexandru, procuror militar structura centrala DNA - sotia, Alexandru Mariana este procuror sef sectie la DNA; - fiul, Alexandru Bogdan este avocat stagiar in Baroul Bucuresti;

Mariana Alexandru, procuror structura centrala DNA - sotul, Alexandru Ion este procuror militar sef sectie la DNA; - fiul, Alexandru Bogdan este avocat stagiar in Baroul Bucuresti;

Manuela Ana Dana, procuror structura centrala DNA - sotul, Grancea Cosmin Mihail este procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Appel Bucuresti;

Cristina Daniela Anghel Dobrescu, procuror DNA Brasov - sotul, Anghel Nicolae este avocat;

Adrian Anton, procuror DNA Pitesti - sotia, Anton Elena este judecator la Judecatoria Pitesti; - cumnatul, Sorinel Marin este procuror la DNA; - unchiul, Stancioiu Ion este politist la Politia Capitalei;

Horatiu Ovidiu Baias, procuror structura centrala DNA - sotia, Baias Cristina este consilier juridic la Compania Nationala Transelectrica;

Romeo Balan, procuror structura centrala DNA - fiica, Balan Roxana Adela este consilier juridic la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor; - sotia, Balan Viorica este grefier la Tribunalul Militar Timisoara;

Stefan Balanescu, procuror structura centrala DNA - fratele, Balanescu Mihai este judecator la o Judecatorie;

Carmen Doinita Balasoiu, procuror structura centrala DNA - varul primar, Ionescu Relu Florin este avocat in Baroul Bucuresti;

Cristian Adrian Berta, procuror DNA Targu Jiu - sotia, Berta Ionela este procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Jiu;

Mihaela Besciu, procuror structura centrala DNA - unchiul, Narita Ilie este procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba; - varul, Narita Alexandra Elena este consilier juridic la BCR Asigurari;

Iustin Bic, procuror DNA Alba - fratele, Bic Daniel Aurel este ofiter de politie in Bihor;

Liana Boer, procuror sef DNA Alba - sotul, Boer Marius Armand lucreaza ca avocat in Alba Iulia; - cumnatul, Boer Bogdan Mircea este ofiter de politie in Inspectoratul Judetean Cluj; - cumnata, Boer Maria este judecator la Curtea de Apel Cluj; - afinul Boer Gabriel este consilier juridic la Spitalul Judetean Mehedinti; - afinul Boer Lucian este consilier juridic la o companie;

Virginia Elena Botezan, procuror DNA Cluj - ruda de gradul II, Somlea Radu este avocat in Baroul Cluj;

Sorin Mihail Calin, procuror sef DNA Iasi - vara primara, Tantu Daniela profeseaza ca avocat in Baroul Bucuresti; - varul primar, Alexandru Catalin este consilier juridic in Vaslui; - vara primara a sotiei, Trutescu Cristina este judecator la Judecatoria Pascani;

Ioan Viorel Cerbu, procuror structura centrala DNA - sotia, Cerbu Silvia este judecator la Curtea de Apel Bucuresti;

Elena Cherciu, procuror sef sectie structura centrala DNA - sora, Sechely Violeta lucreaza ca procuror sef serviciu la DNA;

Dan Chirculescu, procuror DNA Oradea - sotia, Chirculescu Maria Magdalena este procuror sef de birou la Oradea;

Gheorghe Ciobanu, procuror DNA Slobozia - ruda de gradul III, Ciobanu Adriana Carolina lucreaza ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita;

Dumitru Cojocaru, procuror militar structura centrala DNA - fiica, Cojocaru Cristina este avocat stagiar in Baroul Bucuresti;

Gheorghe Daniel Cojocaru, procuror structura centrala DNA - sotia, Cojocaru Mihaela este avocat in Baroul Bucuresti;

Sorin Constantinescu, procuror DNA Constanta - sotia, Constantinescu Cristina este judecator la Judecatoria Constanta; - ruda de gradul IV, Neghina Marian lucreaza ca ofiter de politie in IPJ Gorj; - ruda de gradul IV, Filip Eugen este grefier la Judecatoria Constanta;

Ramona Teodora Crisan, procuror structura centrala DNA - sora, Galos Ioana este consilier juridic la compania Tiriac Asigurari; - cumnatul, Galos Ionut este consilier juridic in Arad; - afinul, Galos Paunel este procuror sef sectie al Parchetului de pe langa Curtea de Appel Oradea;

Claudiu Stefan Culea, procuror structura centrala DNA - mama, Culea Elena este grefier la Judecatoria Oltenita;

Elena Curca, procuror DNA Targu Mures - sotul, Curca Eleodor lucreaza ca ofiter la Penitenciarul Targu Mures;

Vasile Doana, procuror militar structura centrala DNA - sora, Anghel Stefania este avocat in Baroul Ploiesti; - varul, Petre Gheorghe lucreaza ca avocat in Baroul Bucuresti; - cumnatul, Lupu Gheorghe este agent de politie;

Stefan Tudor Dorneanu, procuror DNA Bacau - sotia, Dorneanu Carmen este judecator la Judecatoria Bacau;

Zoltan Dull, procuror DNA Targu Mures - varul primar, Czika Arpad este avocat in Baroul Sibiu; - sotia varului primar, Czika Daniela Maria este judecator la Tribunalul Sibiu;

Dinu Florin Dumbrava, procuror DNA Pitesti - sotia, Dumbrava Anamaria este judecator la Judecatoria Pitesti; - afin, Darie Magdalena este avocat in Baroul Arges;

Silviu Paul Dumitriu, procuror structura centrala DNA - tatal, Dumitriul Petre este avocat in Baroul Teleorman;

Nectare Nicoleta Ene, procuror structura centrala DNA - varul primar, Moisescu Bogdan Gabriel este grefier la DNA;

Vasilica Enescu, procuror structura centrala DNA - sora, Enescu Ana lucreaza ca avocat in Baroul Prahova; - nepotul, Enescu Dan Andrei este judecator la Curtea de Apel Prahova; - afinul, Enescu Luminita este judecator la Judecatoria Campina;

Cristina Maria Fota Barbulescu, procuror structura centrala DNA - sotul, Fota Barbulescu Marinel este avocat in Baroul Dolj;

Corneliu Marian Gheorghita, procuror DNA Iasi - fiul, Gheorghita Bogdan Tudor este avocat in Baroul Iasi;

Diana Horodniceanu, procuror DNA Iasi - ruda de gradul II, Horodniceanu Daniel lucreaza ca procuror la DIICOT Iasi;

Marius Gheorghe Iancu, procuror DNA Satu Mare - sora, Dobranski Bianca este subinspector in Politia Satu Mare; - varul, Danut Vasile lucreaza ca si comisar sef in IJPF Bihor;

Liviu Nicolae Ionascu, procuror DNA Bacau - sotia, Ionascu Cristina este grefier sef la Parchetul Bicaz;

Vasile Ionita, procuror structura centrala DNA - sotia, Ionita Petronela lucreaza ca judecator la Tribunalul Bucuresti;

Virgiliu Marian Istrate, procuror militar structura centrala DNA - sotia, Istrate Manuela Cristina este judecator la Judecatoria Targoviste;

Anca Jurma, procuror sef serviciu structura centrala DNA - verisoara, Toma Cristina este magistrat asistent la Curtea Constitutionala;

Robert Kelemen, procuror structura centrala DNA - sotia, Kelemen Narcisa este procuror DIICOT in cadrul structurii centrale;

Nicolae Marin, procuror DNA Ploiesti - sotia, Marin Marieta activeaza ca judecator la Judecatoria Buzau;

Constantin Martin, procuror DNA Suceava - sotia, Martin Carmen Gabriela este procuror in Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava;

Ileana Adina Mocioaca, procuror structura centrala DNA - cumnata, Mocioaca Marieta este consilier juridic la Societatea Comerciala pentru Lucrari de Drumuri si Poduri;

Ioan Moldovan, procuror DNA Oradea - fiul, Moldovan Tudor Vlad este avocat in Baroul Bihor;

Iorga Mihaiela Moraru, procuror structura centrala DNA - sotul, Moraru Iorga Adi Constantin este jurist la DRDP Bucuresti Sud;

Florian Muntean, procuror DNA Timisoara - fiul, Muntean Stefan este jurist;

Petru Narita, procuror structura centrala DNA - fiica, Narita Georgiana Rozemari lucreaza ca avocat in Baroul Constanta; - fiica, Narita Cristina Roberta este judecator la Judecatoria Deva;

Gheorghe Onea, procuror structura centrala DNA - cumnatul, Brad Gheorghe este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Timis;

Octavian Opris, procuror DNA structura centrala DNA - varul, Bordeianu Andrei este avocat stagiar in Baroul Bacau;

Camelus Paduraru, procuror structura centrala DNA - afinul, Dinca Olteanu Marcel este consilier juridic la Hidroelectrica SA; - nepotul, Matei Sorin Junior este avocat in baroul Timis;

Paul Nicolae Petrovan, procuror structura centrala DNA - sotia, Petrovan Liliana este judecator la Tribunalul Bucuresti; - unchiul sotiei, Ciceoveanu Ariton este consilier juridic la Bursa de Marfuri Timisoara; - cumnata, Chioreanu Simona, avocat in Baroul Timis; - cumnata, Socol Adina este avocat in Baroul Timis; - cumnata, Voicu Ionela lucreaza ca si consilier juridic la o companie;

Gabriela Popa, procuror DNA Ploiesti - sotul, Popa Constantin Horatiu este avocat in cadrul Baroului Galati; - varul primar, Popa Constantin este subinspector la Politia Constanta; - varul primar, Meila Constantin este agent sef la Politia Constanta;

Getty Gabriela Popescu, procuror DNA Galati - sotul, Popescu Marian este seful Serviciului Politiei Comunitare Galati; - sora, Geana Loredana este agent de politie in Galati;

Victoria Minodora Popovici, procuror structura centrala DNA - fratele, Popovici Ion Adrian este procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea; - cumnata, Popovici Marian este judecator; - verisoara, Ardeleanu Cristina este avocat;

Sevastian Radu, procuror DNA Ploiesti - nepotul, Radu Ilie este politist in Valceni;

Elena Cerasela Raileanu, procuror DNA Ploiesti - varul, Catuneanu Daniel Constantin este comandant de detasament in Ploiesti;

Anca Beatrice Resmelita, procuror structura centrala DNA - sotul, Resmelita Nicolae este agent principal sef la IGPF Constanta;

Claudia Mihaela Rosu, procuror structura centrala DNA - sora, Gherghel Monica este cadru activ al Serviciului Roman de Informatii;

Carmen Simona Rusu, procuror structura centrala DNA - sotul, Rusu Ion este ofiter de politie judiciara la DNA;

Tamas Schiffbeck, procuror DNA Timisoara - cumnata Schiffbeck Monica este grefier la Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara;

Violeta Sechely, procuror structura centrala DNA - sora, Cherciu Elena este procuror sef sectie DNA;

Tiberiu Sigheartau, procuror DNA Satu Mare - varul, Man Marinel este agent de politie la Politia Sfantul Gheorghe; - varul, Man Emilian Tiberiu lucreaza ca ofiter de politie la Politia Cluj; - varul, Man Ioan este ofiter de politie la Salaj;

Beatrice Silvia Sisman, procuror DNA Constanta - ruda de gradul III, Toth Iulia este avocat;

Vlad Vasile Speriusi, procuror structura centrala DNA - fiul, Speriusi Vlad Alin este avocat in Baroul Arad;

Eugen Stoina, procuror structura centrala DNA - sotia, Stoina Maria Camelia este procuror al DIICOT;

Marius Sulu, procuror DNA Brasov - cumnata, Firoiu Carmen este avocat in Baroul Dolj; - cumnata Ciotca Ana Maria lucreaza ca grefier la Judecatoria Craiova;

Camelia Sutiman, procuror structura centrala DNA - sotul, Sutiman Liviu este procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; - verisoara sotului, Defta Speranta este judecator la Tribunalul Giurgiu;

Ioana Tene, procuror DNA Constanta - nepotul, Padupa Septimiu Manuel este jurist;

Ionel Toma, procuror DNA Suceava - cumnatul, Popa Ioan Savinel este subcomisar la IPJ Iasi;

Mihaela Anca Trifan, procuror structura centrala DNA - sora, Trifan Irena este judecator la Judecatoria Alexandria;

Carmen Alina Tundrea, procuror structura centrala DNA - sotul, Tundrea Valentin este consilier juridic la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie;

Costin Varlan, procuror structura centrala DNA - sotia, Varlan Irina Manuela este avocat;

Adrian Gabriel Vartires, procuror inspector la CSM - sotia, Vartires Dana este judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie; - fratele, Vartires Valentin este avocat in Baroul Bucuresti;

Ionut Vasile, procuror DNA Cluj - sotia, Vasile Ramona Corina este judecator la Judecatoria Cluj;

Liliana Zamfirescu, procuror DNA Timisoara - sotul, Zamfirescu Ciprian Calin este prim-procuror la Parchetul Sannicolau; - cumnatul, Sasu Dorin este avocat stagiar in Baroul Timis.

Lumea Justitiei :: Noua candidatura a procurorului Dan Chiujdea la CSM este contestata vehement de UNJR

Scris de L.J.

Vineri, 30 Iulie 2010 12:01

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a transmis vineri o scrisoare deschisa prin care cere membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sa trateze cu responsabilitate alegerile de la finalul acestui an. Scrisoarea celor de la UNJR a venit ca urmare a publicarii de catre lumeajustitiei.ro a unui interviu cu procurorul Dan Chiujdea, membru al CSM, care se pregateste de o noua candidatura. Redam mai jos scrisoarea deschisa a celor de la UNJR:

Fata de declaratiile recente ale unuia dintre membrii actualului C.S.M. – domnul procuror Dan Chiujdea - prin care domnia sa isi anunta public candidatura pentru un nou mandat in viitorul Consiliu, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (U.N.J.R.) face un apel public catre membrii actualului C.S.M. sa trateze cu multa responsabilitate alegerile din acest an, interpretand dispozitiile legale atat in litera cat si in spiritul legii. Potrivit art. 51 alin.1 din Lg. 317/2004, durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii. Acest text este in vigoare, nu a fost contestat niciodata si nu a fost declarat neconstitutional, fiind pe deplin aplicabil si membrilor actuali ai Consiliului Superior al Magistraturii U.N.J.R reaminteste membrilor actualului C.S.M. ca in cuprinsul celui mai recent raport de tara al Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare si Verificare se mentioneaza expres obligatia Consiliului de a respecta dispozitiile legale in materie de eligibilitate a candidatilor in cadrul alegerilor pentru viitorul Consiliu, in vederea asigurarii „transferului” acestei functii de conducere a destinelor justitiei romane. Consecventa fata de principiile pe care insisi membrii actualului C.S.M. le-au enuntat pe parcursul celor 6 ani de mandat ar impune evitarea unei interpretari fortate si impotriva spiritului legii a dispozitiilor legale in materia alegerilor, prin depunerea unei noi candidaturi de catre membrii actuali. Tocmai aceasta situatie, impreuna cu nedeclararea eligibila a tuturor locurilor din Consiliu, sunt vizate de raportul de tara al Comisiei Europene prin referirea

explicita la necesitatea respectarii de catre CSM a dispozitiilor legale in materie de eligibilitate a candidatilor. Declaratiile publice facute de catre presedintele C.S.M. pe marginea raportului CE, in sensul ca nu stie la ce se refera aceasta mentiune sunt surprinzatoare, fata de mentionarea expresa in cuprinsul raportului a obligatiei Consiliului (implicit, a membrilor consiliului) de a respecta dispozitiile legale in materie de eligibilitate a candidatilor in cadrul alegerilor. Limitarea ca numar si ca durata a mandatelor membrilor consiliilor judiciare, recomandare formulat a in cuprinsul Avizului nr.10 (2007) al Consiliului Consultativ al Judec atorilor Europeni (punctul 34) are drept scop eliminarea pericolului de pierdere a contactului cu functia de magistrat si, implicit, a caracterului reprezentativ pentru sistem al membrului consiliului. Chiar daca prevederile din acest Aviz al C.C.J.E. sunt norme de recomandare ce nu obliga judecatorii si statele din punct de vedere juridic, ele au fost preluate in legislatia nationala, iar judecatorii si procurorii sunt primii chemati sa inteleaga ratiunea lor si sa le respecte. O altfel de atitudine a judecãtorilor si procurorilor, ca si corp profesional, sau ca reprezentanti ai unei puteri in stat ar lipsi de legitimitate solicitarile acestora de respectare a principiilor de drept de catre reprezentantii puterii politice - executive sau legislative - cu consecinta decredibilizarii sistemului si afectarii imaginii magistratilor. Invocarea reglementarilor internationale nu poate fi facuta doar atunci cand sunt taiate drepturile salariale sau pensiile.

Reglementarile internationale, chiar daca au caracter de recomandare, trebuie respectate in orice situatie, fie ea convenabila sau mai putin convenabila, aceasta fiind pozitia corecta, onesta si lipsita de duplicitate a fiecarui magistrat, cu atat mai mult a unui membru C.S.M.

Onoarea si demnitatea unui magistrat, deci si a unui membru C.S.M., presupune ca acesta s a aiba aceeasi pozitie fata de reglementarile internationale si nu sa le invoce atunci cand ii sunt favorabile si sa le ignore atunci cand nu-i sunt favorabile, aşa cum se întâmplă acum cu situaţia noilor candidaturi ale unor vechi membri C.S.M.

U.N.J.R. considera ca argumentele de natura lingvistica (interpretarea termenilor de “innoire”- al doilea mandat sau “reinnoire”- al treilea mandat) sau juridica (aplicarea legii in timp) invocate pentru justificarea unei noi candidaturi a actualilor membri in viitorul C.S.M. trebuie folosite cu maxima responsabilitate, pentru a diminua riscurile de a pune in discutie increderea publicului in sistemul judiciar, in conditiile in care ele sunt lansate in spatiul public de magistrati care fac parte din actualul Consiliul Superior al Magistraturii UNJR reaminteste membrilor actualului CSM ca judecatorii si procurorii au datoria de a respecta ratiunea si spiritul legii si de a o interpreta cu buna-credinta, aceste calitati fiind esentiale si definitorii pentru profesia de magistrat.

Interdictia de a candida pentru un nou mandat instituita in legea in vigoare nu tine de continutul mandatului de membru CSM, ci este un element extrinsec ce vizeaza procedura alegerilor, astfel ca se aplica si membrilor actualului Consiliul, chiar daca au fost alesi anterior intrarii in vigoare a legii noi.

In consecinta, argumentul neaplicarii imediate a dispozitiilor din noua lege pentru membrii actualului C.S.M. pe motiv ca acestia au fost alesi in baza dispozitiilor legii vechi nu poate fi retinut. UNJR isi exprima convingerea ca experienta actualilor membri ai Consiliului acumulata pe durata mandatului de 6 ani ii va ajuta sa promoveze in continuare, cu si mai multa determinare si eficienta, proiectele lor din postura de judecatori sau procurori activi in sistem. Revenirea la postura de judecatori sau procurori active in sistem va asigura actualilor membri ai Consiliului cel mai corect feedback asupra masurii in care au reusit sa contribuie la imbunatatirea sistemului judiciar si la consolidarea statutului magistratului. Independent de orice argument de interpretare, depunerea candidaturilor de catre actualii membri ai Consiliului, contestata puternic chiar din interiorul sistemului, risca sa lipseasca de credibilitate sistemul judiciar in general si institutia Consiliului in special, care ar putea pierde caracterul sau reprezentativ pentru sistem. Maturitatea si experienta actualilor membri ai Consiliului le va permite cu siguranta sa discearna corect intre interpretarile fundamental opuse ale chestiunilor puse in discutie cu privire la eligibilitatea candidaturilor si a numarului locurilor din Consiliu, in scopul promovarii imaginii unui sistem judiciar capabil sa faca fata provocarilor din interior”.

ROMANIA LIBERA

Cătălin Predoiu: Nu în toate cazurile instituţiile publice îşi fac apararea aşa cum se cuvine

1 August 2010

Cătălin Predoiu: Nu în toate cazurile instituţiile publice îşi fac apararea aşa cum se cuvine

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus duminică, în cadrul videoconferinţei cu prefecţii, că ministerul pe care îl conduce deţine informaţii că instituţiile publice nu îşi apără profesionist cauzele în justiţie, fie prin neprezentarea la proces, fie nu-şi motivează recursurile, potrivit Agerpres.

"Vreau să dezvolt ideea necesităţii unei mai bune apărării a instituţiilor publice în procesele aflate pe rolul instanţelor. Noi avem informaţii că nu în toate cazurile instituţiile publice îşi fac apărarea aşa cum se cuvine. Fie nu se prezintă la proces, fie nu depun concluzii scrie, fie uneori au avut informaţii venite chiar de la instanţe că nu motivează recursurile. Deci trebuie văzut cu seriozitate în ce fel sunt apărate interesele statului în justiţie", a spus Predoiu.

Ministrul a informat că la nivelul Guvernului a fost discutată posibilitatea ca precedentele favorabile să circule între instituţiile publice, astfel încât apărările în alte procese similare să aibă succes. De asemenea, Predoiu a avertizat că instanţele vor sancţiona orice eroare de formă sau de fond în documentaţiile elaborate pentru licitaţiile publice.

MEDIAFAX

Duminică, 1 august 2010 / 13:25:48

Guvernul a plătit în acest an despăgubiri CEDO de 10 milioane euro, mai mult ca în 1998-2007 şi 2009

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Guvernul a plătit în primul semestru al acestui an despăgubiri impuse statului prin hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în sumă de peste 43,39 milioane lei (10,2 milioane euro), mai mult decât în întreg anul 2009 şi decât suma totală achitată în intervalul 1998-2007.

Despăgubirile sunt impuse de CEDO pentru încălcarea de către autorităţile române a drepturilor legale ale cetăţenilor, în principal în domeniul proprietăţii.

Singura dată când România a fost obligată să plătească despăgubiri mai mari decât suma achitată în acest an a fost în 2008, cu 47,18 milioane lei, dar pentru întregul an, nu pentru un singur semestru, relevă un document oficial.

Potrivit legii, despăgubirile decise de CEDO sunt plătite într-un termen de trei luni de la data la care hotărârea instanţei europene rămâne definitivă.

Conform sursei citate, în urma condamnării statului român de către CEDO, cuantumul total al despăgubirilor plătite de Guvern începând cu 1 ianuarie 2010 şi până în prezent se ridică la 43,39 milioane lei, peste despăgubirile care au fost achitate pe parcursul întregului an 2009, de 41,23 milioane lei.

Documentul include şi situaţia despăgubirilor achitate de România de la data ratificării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, defalcată pe anii trecuţi. Aceasta relevă că pentru 1998 au fost achitate despăgubiri de 15.735 lei, iar pentru 1999 nu au fost efectuate plăţi.

Suma impusă la plată statului de către CEDO a crescut constant în următorii ani, de la 24.213 lei în anul 2000 la 136.868 lei în 2001, la 1,08 milioane lei în 2002 şi la 7,6 milioane lei în 2003.

În 2004 au fost plătite despăgubiri de 2,23 milioane lei, cuantum cu o evoluţie din nou ascendentă, la 2,27 milioane lei în 2005, la 3,04 milioane lei în 2006, la 14,05 milioane lei în 2007 şi la 47,1 milioane lei în 2008.

Un raport al CEDO prezentat în primăvara acestui an a indicat că România a fost depăşită în 2009 doar de Republica Moldova în ceea ce priveşte despăgubirile impuse la plată în urma condamnărilor rămase definitive.

În urmă cu două săptămâni, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că jurisprudenţa neunitară în aplicarea legilor privind proprietatea reprezintă ponderea "cea mai însemnată" în cazurile pe care România le-a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Thomas Dinca, thomas.dinca@mediafax.ro

RADOR

(1) RRA: Guvernul plăteşte din greu despăgubiri decise de CEDO

RADOR (1 august) - Guvernul a plătit, în primul semestru al acestui an, despăgubiri, impuse statului, prin hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în sumă de peste 43 milioane lei, circa 10 milioane de euro. Suma este mai mare decât cea plătitã în întreg anul 2009 şi decât suma totală, achitată în intervalul 1998-2007. Despăgubirile sunt impuse de CEDO, pentru încălcãri, de către autorităţile române, mai ales ale drepturilor legale din domeniul proprietăţii. Într-un singur an, România a plătit sume comparabile, în 2008, peste 47 de milioane de lei, dar nu pentru un semestru, ci pentru întregul an. Potrivit legii, despăgubirile decise de CEDO sunt plătite în termen de trei luni de la data la care hotărârea instanţei europene rămâne definitivă. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 1 august, ora 16:01)/bana/sdm2

(2) RTV: Statul pierde din cauza juriştilor slabi

REALITATEA TV (1 august, ora 21:07) - Realizator: Statul pierde procese şi milioane de euro pe bandă rulantă pentru că are jurişti slabi - o spune chiar ministrul de resort, Cătălin Predoiu. Juriştii nu se prezintă în instanţă, nu ştiu sau nu vor să-şi motive recursurile. La videconferinţa cu prefecţii, Predoiu le-a reproşat autorităţilor locale că institiţiile statului au puţine procese câştigate, în primul rând din cauza nepăsării juriştilor, chiar şi atragerea fondurilor europene este afectată.

Cătălin Predoiu: Noi avem informaţii că nu în toate cazurile instituţiile publice îşi fac apărarea aşa cum se cuvine, fie nu se prezintă la proces, fie nu depun concluzii scrise, fie uneori am avut informaţii primite chiar de la instanţe că nu motivează recursurile./eradu/lpop

(2) EFM: Guvenul a plătit în primul semestru al acestui an despăgubri impuse prin hotărâri ale CEDO în valoare de 10 milioane de euro

EUROPA FM (1 august, ora 22:00) - Realizator: Cristina Teacă - Guvenul a plătit în primul semestru al acestui an despăgubri impuse prin hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în valoare de 10 milioane de euro. Suma este mai mare faţă de cea de anul trecut, dar şi faţă de suma totală achitată între 1998 şi 2007. Autorităţile române au încălcat, în mai multe cazuri, drepturile legele ale cetăţenilor. Majoritatea se referă la drepturile din domeniul proprietăţii.

Reporter: Valentin Chisoceanu - Doar în anul 2008, executivul a fost obligat să achite despăgubiri mai mari. Atunci, guvernul a plătit, pe întreg anul, 48 de milioane de lei. În 2010, avem deja de plată - doar în primul semestru - 10 milioane de euro. Legea spune că despăgubirile decise de CEDO ar trebui plătite în cel mult trei luni de la decizia definitivă a instanţei europene. Din 1998 şi până în prezent, Curtea Europenă a Drepturilor Omului a obligat statul român să plătească din ce în ce mai mulţi bani celor care au sesizat instanţa europeană. Dacă în 1998 statul era forţat să achite despăgubiri în valoare de 15 mii de lei, în 2003 am ajuns la 7,6 milioane de lei, iar deja pentru 2010 factură urcă la 44 de milioane de lei. Potrivit unui raport al Curţii, România a fost depăşită anul trecut doar de Republica Moldova în ceea ce priveşte despăgubirile impuse în urma condamnărilor rămase definitive./eradu/lpop

RFI: Guvernul a plătit în acest an despăgubiri de zece milioane de euro în urma condamnării statului român de către CEDO

RADIO FRANCE INTERNATIONALE (2 august, ora 7:03:13) - Reporter: Liliana Simionescu.

Realizator: Guvernul a plătit în acest an despăgubiri de zece milioane de euro către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, mai mult ca în 1998, 2007 şi 2009. Despăgubirile sunt impuse de CEDO pentru încălcarea de către autorităţile române a drepturilor legale ale cetăţenilor, în principal în domeniul proprietăţii.

Reporter: Singura dată când România a fost obligată să plătească despăgubiri mai mari decât suma achitată în acest an a fost în 2008, cu peste 47 de milioane de lei, dar pentru întregul an, nu pentru un singur semestru - relevă un document oficial. În urma condamnării statului român de către CEDO, cuantumul total al despăgubirilor plătite de guvern, începând cu 1 ianuarie 2010 şi până în prezent, se ridică la peste 43 de milioane de lei, valoare peste despăgubirile care au fost achitate pe parcursul întregului an 2009, de peste 41 de milioane de lei. Documentul, citat de Mediafax, include şi situaţia despăgubirilor achitate de România la data ratificării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, defalcată pe anii trecuţi. Aceasta relevă că pentru 1998 au fost achitate despăgubiri de peste 15.700 de lei, iar pentru 1999 nu au fost făcute plăţi. Suma impusă la plata statului de către CEDO a crescut constant în următorii ani, de la peste 24.000 de lei, în 2000 la peste 136.000 în 2001, până la peste 47 milioane de lei în 2008. Un raport al CEDO prezentat în primăvara acestui an a indicat că România a fost depăşită în 2009 doar de Republica Moldova în ceea ce priveşte despăgubirile impuse la plată, în urma condamnărilor rămase definitive./iungur/menescu

(2) RFI: Iniţiativă europeană în domeniul justiţiei

RADIO FRANCE INTERNATIONALE (2 august, ora 7:40) -

Realizator: Comisia Europeană a lansat un portal numit E-justice, menit să faciliteze accesul europenilor la tot ce ţine de justiţie în spaţiul comunitar. Portalul conţine informaţii complete, atât pentru cei care au nevoie de sfaturi juridice, dar şi pentru societăţi comerciale, sau chiar judecători sau procurori. Avem detalii de la Andreea Orosz.

Reporter: Principalii beneficiari ai site-ului E-justice sunt cetăţenii europeni. Pe lângă explicaţii despre cum funcţionează sistemele juridice din toate cele 27 de ţări membre, portalul oferă răspunsuri şi sfaturi juridice legate de situaţii concrete din viaţă, cum ar fi divorţurile, decese, litigii sau chiar mutarea într-o altă locuinţă. Astfel, cei interesaţi pot afla cum pot evita procesele costisitoare apelând la mediere, dar şi la ce instanţă trebuie să se adreseze, legislaţia fiecărui stat în parte pentru anumite situaţii şi condiţiile în care pot primi asistenţă juridică. Portalul oferă chiar o bază de date cu avocaţi specializaţi pe domenii, explică Alexander Ivancev, manager de proiect IT în Departamentul Justiţie al CE.

Alexander Ivancev: E-justice facilitează accesul cetăţenilor la justiţie. În această primă versiune a portalului ne concentrăm pe cetăţenii europeni, în special pe cei implicaţi în proceduri judiciare transfrontaliere. De exemplu, una din facilităţile pe care le oferim e aceea de a putea găsi un avocat, indiferent de statul membru în care cauţi. Oferim inforamţii despre definiţia meseriei de avocat şi legături spre o secţiune care să îţi permită să găseşti unul la nivel naţional.

Reporter: Portalul vine şi în ajutorul societăţilor comerciale. Firmele găsesc aici link-uri către registrele de insolvenţă şi registrele funciare din statele membre, astfel încât o societate comercială din România poate obţine o informaţie din registrul de cadastru din Ungaria sau din oricare altă ţară membră doar cu un clic. Există o secţiune specială şi pentru practicieni. Avocaţii, notarii, procurorii şi judecătorii pot comunica şi pot obţine informaţii de la colegii lor din celelalte state europene în secţiunea alocată lor. Să mai spunem că portalul se va actualiza permanent. CE îşi propune ca de anul viitor să posteze fişe privind drepturile victimelor şi ale celor chemaţi în judecată, dar şi informaţii, de exemplu, despre cum sunt pedepsite infracţiunile rutiere în ţări diferite. În viitor, portalul va permite cetăţenilor să completeze chiar cereri electronice transfrontaliere privind somaţii de plată sau solicitări cu valoare redusă./opopescu

Sursa: CSM

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu